Marchiza de Montespan (2)

… Nu am mai stat mult pe gânduri şi am deschis încet uşa. Nici un pic de lumină în apartament, toate lumânările erau stinse. Bâlbâind prin cameră am ajuns la pat într-un final. Degeaba l-am căutat Chevalier de Lorraine, era de negăsit. Primul gând ce mi-a trecut prin minte a fost că se afla în prezenţa altei doamne acum, poate mai frumoasă ca mine… că m-a înlocuit. Iritată, am ieşit iute din apartament şi am pornit către apartamentul meu fără să mai ţin seama să nu fiu surprinsă pe culoarele palatului în timpul nopţii. … Ajunsă în apartamentul meu, am închis uşa şi mă pregăteam să mă dezbrac de rochie să mă urc în pat. Pe la spatele meu cineva m-a prins de mijloc cu o mână iar cealaltă mi-a pus-o la gura să nu ţip.

Era să leşin de sperietură… îmi venea să ţip după ajutor, dar o voce cunoscută mi-a şoptit:

– Madame de Montespan… nu trebuie să ţipaţi… sunt eu… al d-voastră Monsieur Chevalier de Lorraine…

– Monsieur Chevalier de Lorraine… m-aţi speriat de moarte. Îmi venea să leşin, ştiţi că sunt o femeie fragilă.

– Iertare doamna mea… nu am vrut să vă supăr…

– Unde aţi fost?… am venit personal până la apartamentul d-voastră…

– Madame de Montespan, gândul meu a fost numai la tine. Am venit iute până la d-voastră, mai ales că se auzeau nişte zgomote ciudate din apartamentul lui Sir Thomas Beaumont… a uitat să închidă uşa…

– Monsieur Chevalier de Lorraine… ce bine îmi pare că aţi venit…

Ne-am luat în braţe unul pe altul… buzele s-au unit într-un sărut lung, pasional. M-a ridicat cu braţele lui puternice şi a mers cu mine către pat lăsându-mă pe marginea patului. Acum era numai al meu, nu mai conta timpul. Eram întinsă pe pat, s-a lăsat în genunchi, cu ambele mâini mi-a ridicat rochia şi s-a băgat între picioarele mele.

– Monsieur Chevalier de Lorraine… oohh… dar ce vreţi să-mi faceţi?

– Domniţa mea… şi-a scos capul de sub rochie… aveţi încredere în mine… apoi la băgat la loc sub rochie.

Ştiam ce urma să se întâmple, doar nu era prima întâlnire amoroasă. Mi-a apucat ciorapii pantalon cu mâinile şi a tras cu putere spre el până i-a dat jos. Poziţia picioarelor erau uşor arcuite dar apropiate. Chevalier de Lorraine urca încet pe sub rochie… cu delicateţe mi-a desfăcut picioarele până a ajuns la locul unde se unesc.

Palmele sale descopereau fineţea coapselor, pe toată lungimea. Începusem să mă relaxez. Brusc mi-a trecut prin minte ce văzusem în apartamentul lui Sir Thomas Beaumont. Căldura interioară a pus stăpânire pe mine. Respiram greu, cu palmele ţineam strâns de cearceaf… buzele lui mi-au atins coapsele… ahh… apoi între picioare… aahh…

– Monsieur Chevalier de Lorraine… aahh… ce-mi faceţi?

Era o întrebare la care nu doream răspuns, doream doar continuitate… vroiam să trăiesc păcatul carnal în ciuda celor spuse de biserică. Luam foc în interior, vroiam să-i simt bărbăţia în mine şi nu mai puteam avea răbdare.

A ieşit de sub rochie amintindu-şi de licoarea dragostei. Pregătită am fost întotdeauna. Am scos sticluţa din buzunarul secret al rochiei şi am băut amândoi câte o gură. Este atât de puternică încât este precaut să fie consumată cu măsură.

M-a ajutat să mă dezbrac de rochie, apoi cămaşa de noapte. Entuziast peste măsură, s-a dezbrăcat rapid de haine sărind în pat lângă mine. Gura flamandă îmi cauta sânii, i-a sărutat pe amândoi… cu mâinile trăgea de ei… capul era pe spate trăind la maxim fiecare atingere, fiecare sărut pe trupul meu în timp ce îşi făcea loc între picioarele mele.

Bărbăţia lui a intrat adânc în mine… aahh… făcându-mă să exclam de plăcere arcuindu-mă sub greutatea lui. Acum era linişte, nu mai trebuia să vorbim noi… am lăsat trupurile să vorbească pentru noi. Ador când este gentil în mişcări şi săruturi. În acelaşi timp, îl ador când se transformă, când răutatea din el mi-o oferă din plin cu mişcări energice, furioase uneori.

Trăim de fiecare dată senzaţii extraordinare, poate şi din cauza efectului de la licoarea dragostei. Mă învârte în toate poziţiile, mă suceşte când pe o parte când pe alta… când pe la spate. În seara aceea am dorit să fiu şi eu deasupra, precum Ducesa de Cassel şi Sir Thomas Beaumont.

Fără să-i spun dorinţa mea m-am ridicat, l-am sărutat pe buze, apoi i-am sugerat să se întindă pe spate, apoi m-am aşezat în şezut peste el. După ce i-am făcut loc în mine… m-am aplecat spre el la fel cum a făcut Ducesa, să-i ofer sânii.

În privirea lui am zărit un oarecare interes pentru noutate. Mă ţinea cu o mână aproape de el… sugând lacom la sânul meu. Domnii se pierd cu firea la sânii unei femei, ştiam asta… doar nu degeaba se holbează la bustul meu generos.

M-a prins de mijloc cu ambele mâini dirijându-mă rapiditatea mişcărilor… până când mi-a eliberat sânul şi a căzut lat cu capul în pernă. Transpirat şi epuizat mi-a prins ambii obraji şi a început să mă sărute puternic.

S-a îmbrăcat rapid şi a plecat în apartamentul său. Urmând să ne vedem şi noaptea următoare.

… citeşte partea întâi …

PS: Orice asemănare cu persoane reale este pur întâmplătoare.

Total vizualizari: 1.912

Lasă un răspuns