Prietena mea este… lesbiană

Mergând pe stradă, m-am întâlnit cu Laura, o foarte bună prietenă. Dacă nu mă observa ea, eu nu aş fi văzut-o la cât de îngândurată eram… cu problemele mele… stresul de la muncă, în plan financiar, personal. Întâlnirea cu ea a fost ca o gură de oxigen, chiar aveam nevoie să interacţionez şi cu alte persoane, să mai uit de ale mele. … 

Pentru că nu ne grăbeam au hotărât să mergem la o cafenea să mai stăm de vorbă, cum făceam în vremurile bune, împărtăşindu-ne din problemele şi intimităţile noastre. Cred că era ultima persoană care nu aflase de divorţ. Inevitabil au început întrebările fireşti… de ce?, te-a înşelat?… şi altele.

De când nu ne mai întâlnisem, nici nu eu ştiam că şi ea divorţase. Faptul că divorţat nu m-a surprins, nu ştiu de ce, poate că a devenit ceva obişnuit şi banal în societatea în care trăim, însă m-a surprins când mi-a spus că a devenit lesbiană şi nu mai doreşte să mă aibă relaţii cu bărbaţi. Nu mi-aş fi închipuit vreodată că ar putea să-şi schimbe orientarea sexuală, mai ales că o ştiam destul de iubăreaţă în materie de bărbaţi.

Ca şi mine, dezamăgirile pe bandă rulantă au determinat-o să aibă acest tip de gândire. Nu o condamn, este alegerea ei. Depănând din amintiri, timpul a trecut misterios de repede. Ne pregăteam să plecăm. După ce am ieşit din local, mă pregăteam să o întreb în ce direcţie mergea ea. Laura m-a invitat la ea acasă, pe motiv că este singură şi am putea profita de acest moment… cine ştie când ne vom mai întâlni.

Nici eu nu aveam ceva special de făcut acasă, aşa că am dat curs invitaţiei. Uitasem cât de frumos şi cu mult bun gust era amenajat apartamentul ei. Nu cu lucruri scumpe. Felul cum erau aşezate, paleta de culori oferea o notă aparte, plăcut la vedere.

Laura şi amintit că mai are lichior franţuzesc cu arome de fructe: cireşe, portocale şi zmeură. De mult nu mai băusem un lichior bun. Poate că ea avea antrenament, însă mie nu mi-a trebuit mult timp ca să mă ameţesc. Nu terminasem tot paharul şi simţeam că îmi este cald. La un moment dat am realizat că mă hlizesc prea mult.

Am vrut să mă ridic, dar gravitaţia m-a tras înapoi. Momentul a fost amuzant pentru amândouă. Laura avea mâna pe umărul meu şi râdea cu gura până la urechi. Până la urmă i-am zis să deschidă larg fereastra, simt că îmi este cald şi că nu am aer.

A deschis geamul… m-a întrebat dacă îmi este mai bine aşa, iar eu i-am răspuns afirmativ. S-a aşezat lângă mine, poate prea aproape de mine. Câteva momente a fost o tăcere suspectă între noi. Mi-am întors privirea către ea, Laura mă privea atent cu un zâmbet larg. S-a întins către mine şi m-a sărutat pe buze, dar nu s-a retras… au urmat şi alte săruturi scurte pe buze.

Le-am acceptat fără să am vreo reacţie. Stăteam ca o statuie fără să mă mişc, fără să mă împotrivesc şi primeam săruturile unei alte femei. Ce-i drept senzaţia nu era rea, era chiar plăcută, însă în mentalul meu nu ştiam cum să abordez această schimbare.

A prins curaj, buzele ei s-au lipit de ale mele. Am închis ochii şi i-am răspuns la săruturi… buzele apăsau cu putere, vârful limbii intrase în joc… se atingeau delicat la vârf. O mână mi-a pus-o pe sâni, masându-i uşor. Mi-a prins mâna dreaptă şi a aşezat-o pe sânul ei stâng. Mă apasă peste mâna, mă îndemna să fac şi eu la fel cum făcea ea. Gradul de excitare era destul de ridicat, inima îmi bătea cu putere, respiram cu greutate, mă umezisem.

Trupul meu era pregătit, dar la nivel mental se ducea o luptă cu mine însămi. Nu mă simţeam pregătită să trec la alt nivel, iar de schimbat orientarea sexuală… era cale lungă. În cele momente nu-mi trecuse prin cap că ar putea fi doar o experienţă nouă… în compania unei femei. Vocea din capul meu îmi spunea că mie îmi plac bărbaţii.

Laura avea gânduri serioase… trecuse la următorul nivel, acela în care trebuia să mă dezbrace. Îmi desfăcuse vreo doi nasturi de la cămaşă, se chinuia la alt treilea… în timp ce o mână o băgase înăuntru până aproape de sânii mei.

Continuă să mă sărute, eu îi răspundeam la săruturi, apoi m-am oprit şi i-am spus:

– Stai, nu este bine ce facem, trebuie să ne oprim.

Nu înţelegea ce s-a întâmplat. M-a întrebat ce nu este bine, dar nu am reuşit să mă exprim. În timp ce îmi aranjam hainele, i-am spus că trebuie să plec acasă. Cred că m-a văzut nehotărâtă şi m-a lăsat în pace. Pe drum m-am gândit la ceea ce se petrecut între noi.

Acasă, m-am dezbrăcat, mi-am făcut un duş, apoi m-am băgat în pat, nu era foarte târziu, dar nu aveam chef să privesc la televizor. Cu lumina stinsă, în mintea mea se derulau scenele dintre mine şi Laura. Deşi am respins-o, acasă mi s-a părut destul de excitant. Atât de excitant încât mă umezisem instant.

Mi-am prins sfârcurile şi mă jucam cu ele între degete. Nu a durat mult şi mâna a ajuns între picioarele mele. Dorinţa de a face sex devenise de nerecunoscut. Parcă nu mai trăisem asemenea momente până acum. Degetele alunecau pe toată lungime labiilor… nu am rezistat tentaţiei şi am introdus un deget în interior… şi al doilea.

Gemeam şi suspinam. Pe alocuri mă gândeam la scena cu Laura, dar căutam să-mi imaginez atingerile unui bărbat. Mă foiam când pe o parte când pe alta, cu picioarele strânse… trăgeam de sfârcuri, uneori prea tare faţă de cum eram obişnuită, căutam senzaţii noi.

Mă chinuiam zvârcolindu-mă în pat iar orgasmul nu avea să vină. De lângă pat, din sertarul de jos de la noptieră, am scos vibratorul. Eficient în astfel de momente… dificile. Nu am stat pe gânduri, l-am introdus adânc… bazinul vibra o dată cu el… sfârcurile întărite mă dureau la cât am tras de ele. Concentrată la maxim începusem să tremur din ce în ce mai tare… aahhh… l-am lăsat adânc în interior până ce am reuşit să-mi revin din intensitatea orgasmului.

Dilema de avea experienţe sexuale cu o femeie nu se diminuase. Poate că noaptea era un sfetnic bun pentru asemenea decizii.

Domnu' Roz

Autor: Domnu' Roz

Domnu' Roz +18 – Artă erotică, povestiri, fantezii…

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.