Dragoste cu năbădăi… cu o persoană publică (1)

Sunt un jurnalist în ascensiune şi încerc să găsesc subiecte interesante pentru public. M-am grăbit să scriu un articol despre o doamnă foarte cunoscută, destul de atrăgătoare. Deşi este foarte atrăgătoare, mi-am permis să susţin într-un articol online că celebra doamnă, pe lângă alte lucruri, că… este doar un zâmbet, iar în spatele acelui zâmbet perfect se află o viperă, cu o răutate greu de egalat… Cum era de aşteptat, celebra doamnă s-a autosesizat şi a dorit, în prima fază, un drept la replică pe adresa redacţiei. …

Dreptul la replică nu a mai venit, în schimb, doamna s-a gândit că ar fi mai interesant să apeleze la ameninţări şi intimidări telefonice, având ca scop dorinţa de a fi schimbate cele susţinute de mine în material.

– Dacă ceea ce susţin este greşit, prin atitudinea d-voastră şi modul în care îmi vorbiţi, îmi confirmaţi teoria… i-am spus eu, încercând să o mai liniştesc un pic.

– Uite, cum facem! Nu mă cunoşti, şi să zicem că imaginea ce mi-a zugrăvit-o presa te-a dus în eroare. Îţi propun să luăm masa împreună. Poate aşa îţi vei schimba părerea… a fost răspunsul ei, când a înţeles că abordarea iniţială a fost una total greşită.

Nu aveam de gând să mă întâlnesc cu această persoană. Avea dreptate într-un fel, imaginea publică conturată în jurul ei mă făcea să nu-mi doresc nici prezenţa în aceeaşi încăpere, iar să accept să iau masa cu ea, părea prea mult. Totuşi, am acceptat. Nici eu nu ştiu de ce am făcut-o. Poate că am fost influenţat de vocea ei duioasă, mult schimbată, când a înţeles că nu avea sorţi de izbândă dacă tuna şi fulgera la telefon.

Restaurantul ales de ea nu era unul la care să-mi pot permite financiar să intru pe uşă, darămite să mănânc vreodată ceva acolo. Şi totuşi m-am dus, în seara stabilită de ea. Îmbrăcat altfel decât în mod obişnuit, cu ţinuta cea mai bună… a căzut şifonierul pe mine cum se spune, deşi eram convins că nu o voi impresiona prea mult. Ceasul de la mâna ei costa mult mai mult decât dulapul meu de haine.

Mă aşteptam să aleagă cea mai bună masă din restaurantul de lux, însă a ales o masă mult mai retrasă. Nu eram cineva important, încât să se afişeze cu mine în public, i-aş fi stricat imaginea. De cum m-a văzut, toată un zâmbet… zâmbetul ei extraordinar, sexy, despre care făcusem referire în material. Până şi vocea era diferită… duioasă, dulce… pentru cât timp? Urma să aflu, în caz că nu ajungeam la o rezolvare diplomatică. De ţinută nu mai zic, arăta extraordinar în rochiţă mulată pe corp. Trupul subţire, sânii imenşi, pe jumătate scoşi afară… îţi luau minţile.

M-a invitat să iau loc la masă, imediat a venit un ospătar cu un meniu. Ea mi-a făcut semn comand ceva… aici durează până vine comanda… Am o vorbă când trebuie să aştepţi în astfel de restaurante… uiţi de ce te afli acolo. Doamne, ce preţuri! Răsfoiam paginile şi nu reuşeam să mă hotărăsc ce să comand. Mă gândeam să aleg ceva mai ieftin, în caz că doamna mă pune să-mi plătesc singur consumaţia. După ce a plecat ospătarul, lăsându-mă să aleg, ea a intrat direct în subiect.

– Sunt mai directă de fel, de fapt, cred că ştii asta, nu mai este un secret… Cât mă costă să scrii un articol favorabil la adresa mea?… Şi să scoţi din textul respectiv… partea cu vipera şi restul.

– Cred că s-a înţeles greşit. Nu de asta am acceptat invitaţia să ne întâlnim…

– Dar, de ce credeai că ne întâlnim? Spune-mi cât este preţul? Uite, aici în plicul ăsta ai 500 de euro. Este bine? Vrei mai mult?

– Poate că ar fi mai bine să amânăm întâlnirea pentru altă dată. Asta nu a început cu dreptul…

Simţeam că trebuie să plec. Deja voia să mă cumpere. Ideea de a mă şti cumpărat de ea mi-ar fi creat un disconfort real. Speram ca atitudinea ei arogantă, sfidătoare, să dispară. Nu am apucat să termin bine propoziţia, o văd că face un semn către cineva. Pentru moment am crezut că îi comunică ospătarului ceva, dar surpriză. Un ditamai colosul s-a apropiat de masa noastră, îmbrăcat la costum. Bodyguardul ei.

– Este totul în regulă?… a întrebat el.

– Să sperăm că da. Domnul vrea să plece mai devreme, dar nu am terminat conversaţia… spuse ea toată un zâmbet.

M-am uitat lung la ea, m-am uitat la tip. Nu aveam vreo şansă într-o confruntare fizică cu el. În afara faptului că nu sunt genul căruia să-i placă scandalul, tipul era de două ori cât mine. Sinucidere curată!

– De asta m-ai invitat la masă? Tot la intimidări apelezi? Teoria mea se confirmă până la urmă, eşti de o răutate, în ciuda chipului angelic, a zâmbetului seducător şi a trupului minunat… Trecusem de la persoana a treia, direct la persoana întâi. Ea i-a făcut semn tipului să se îndepărteze.

– Întotdeauna vreau să câştig, asta este mentalitatea mea, nu ştiu să pierd. Este ceva rău în asta?

– Cred că modul în care o faci este greşit… eşti o femeie extraordinar de frumoasă, seducătoare, orice bărbat şi-ar dori să te aibă, însă, ceva din atitudinea ta strica tot… strică orice relaţie, de prietenie sau de dragoste.

– Iar începi? Văd că ştii să faci laude, te pricepi la linguşeli.

– Cum aşa? Faptul că ţi-am zis că eşti o femeie frumoasă şi altele… înseamnă că sunt linguşitor? Îţi spun deschis, nu aş putea să spun altceva. Îmi placi ca femeie, cred că nu există bărbat căruia să nu-i placă de tine. Asta nu înseamnă că eu aş putea să te vrăjesc vreodată. Cel mult ai rămâne în mintea mea doar la fantezii neîmplinite. Ştii ce nu ai înţeles tu?

– Ce anume? Îmi răspunde ea zâmbind.

– Eşti obişnuită să controlezi bărbaţii, să-i manevrezi pe degete, după bunul plac, la fel cum l-ai manevrat şi pe soţul tău. De asta l-ai ales mai docil, să nu iasă din cuvântul tău, dar uite că acum ai rămas singură, el te-a părăsit după atâţia ani pentru alta… oricât ai vrea să mă controlezi, nu vei reuşi!

Aducerea în discuţie a soţului ei nu i-a plăcut, am putut vedea asta în ochii ei, deşi continua să afişeze acelaşi zâmbet consacrat.

– Iubesc să manevrez bărbaţii pe degete, iar asta îmi dă putere. Puterea înseamnă bani. Dacă îmi propun, şi tu vei fi la picioarele mele, asta îţi garantez! Nici un bărbat nu mi-a stat în cale, de asta mi-a mers bine în afaceri, iar tu nu vei fi excepţia!

– Arogantâ şi încrezută ca-n totdeauna.

– Nu mă crezi? Ce te face să crezi că îmi vei putea ţine piept?

– Piept?!… asta-i bună! La ce sâni ai, mă pot declara deja pierzător… am zis eu, crezând că voi fi amuzant. Oricât de încrezătoare ai fi, oricât de mult ai apela la persuasiune, constrângere, intimidare şi şantaj… în ceea ce mă priveşte, doar sexual aş putea să cedez în faţa ta, chiar şi în acest caz, nu complet. Tind să cred că încă mai am simţul raţiunii şi pot face o diferenţiere asupra a ceea ce este bine şi ce nu.

– Deci, până la urma eşti tot un bărbat condus de impulsurile sexuale ce nu poate să şi-o ţină în pantaloni la vederea unei femei dezbrăcate?! Precum toţi bărbaţii, de altfel.

– Exagerezi. Crezi că va schimba ceva dacă acum ai fi complet dezbrăcată?

– Poate că nu… nu aici şi acum. Am întâlnit bărbaţi ce au salivat doar la vederea unui sfârc, suficient să mă ajute să-mi ating scopurile.

– Doar de dragul de aţi vedea celebrul sfârc său complet goală, pune-mă la încercare!… i-am zis eu în glumă.

– Eşti doar un labagiu, nu se va întâmpla asta! Nu eşti tu de nasul meu!

– Mda. Labagiu sau nu, întâlnirea asta a luat sfârşit! Îmi pare rău că mi-am pierdut timpul cu tine. Nu mă mai suna!

– Stai!… m-a prins de mână, exact când mă pregăteam să mă ridic. A făcut o pauză în vorbire. Mâna ei, fermă la început, se relaxa treptat, ţinea doar degetele peste ale mele, mişcându-le într-un dans ritualic, sexual. Zâmbetul dispărea treptat, privirea arogantă la fel. În locul lor au apărut un zâmbet timid şi o privire galeşă, feminină. Toată această schimbare m-a păcălit un pic, m-a dezarmat. Şi uite cum a reuşit să mă inducă în eroare cu farmecele ei, atent alese.

– Nu mă lăsa singură, te rog! Simt nevoia companiei unui bărbat. Vrei să petreci seara cu mine? Te rog!

A reuşit să mă facă să cedez. Un… te rog!… spus atunci când trebuie, auzit din gura unei femei face să cedeze şi cel mai încăpăţânat bărbat.

– Nu ştiu dacă se cuvine. Nici locul nu este potrivit pentru mine, mă simt copleşit.

– Bun, unde ai vrea să mergem?

– Eu aş alege o plimbare prin parc, pe aleile pustii… însă, ţinuta ta nu este cea mai potrivită, e destul de rece afară.

– Pot face o încercare, măcar pentru jumătate de oră.

– Eşti sigură?

– Absolut.

A făcut un semn ospătarului să vină, i-a spus acestuia că trebuie să plece şi să treacă ceea ce comandase în contul ei. Bodyguardul, s-a dovedit a fi şi şoferul personal. I-a spus să aducă maşina în parcarea din spate a restaurantului, urma să ieşim pe uşa din spate. Abia urcasem în maşina ei, un jeep destul de scump, la cât de puţin mă pricep eu la maşini, şi m-a întrebat în ce direcţie mergem.

Credeţi că reuşeam să-mi concentrez atenţia spre înainte, stând alături de ea pe bancheta din spate? Decolteul generos mă invita să-l privesc. Nu mai zic de atins, de strâns… şi altele. Sânii au înnebunit bărbaţii întotdeauna, ştiinţific nu există o teorie unanimă care să exprime de ce. Parfumul ei puternic completa starea mea generală.

Aveam dreptate, vremea cam răcoroasă. De cum am ieşit din maşină m-am gândit să-i ofer haina mea de la costum. I-a plăcut gestul meu. Simţeam că mă strânge un pic cămaşa fără haină, dar tot era mai de folos ei decât mie.

Surprinzător, discuţia dintre noi a fost mult mai plăcută, mult mai sinceră, plină de substanţă. Ignorând faptul că lângă mine se afla una dintre cele mai râvnite femei din România, aveam senzaţia că mă aflu în compania unei femei oarecare, la prima întâlnire. Păşeam împreună pe aleile întunecate vorbind de lucruri despre care nu credeam că voi reuşi să le port cu ea. Oare am reuşit să sparg acea barieră impenetrabilă, acel scut menit să ţină la distanţă pe oricine doreşte să se apropie emoţional de ea?

S-a oprit. Eu în faţa ei, la o distanţă mică unul de altul. Decolteul îmi zâmbea la jumătate de metru de ea. M-a simţit că abia reuşeam să-mi menţin privirea sus, către ochii ei. E tare greu să-ţi menţii privirea departe de o pereche de sâni aproape jumătate ieşiţi afară.

– Observ că nu te simţi confortabil… sunt eu de vină?

– Confortabil?!… e greu de exprimat în cuvinte. Suntem aici de… mai bine de treizeci de minute, ce repede a trecut timpul… discuţia purtată este mult mai consistentă, interesantă aş putea spune şi destul de sinceră din partea ta. Surprinzător, dar eşti o altă persoană. Risc un pic spunându-ţi că mă simt precum la o primă întâlnire cu o femeie minunată, iar decolteul tău… se uită la mine tot timpul.

– Te deranjează?

– Ştii cum mă simt? Mă simt ca un copil în faţa unei cofetarii, ce nu are bani să-şi cumpere prăjitura preferată.

– Dacă prăjitura ar fi posibilă?!

– Te joci cu mine, te joci cu emoţiile şi trăirile mele. Amândoi, cel puţin eu aşa văd lucrurile… suntem conştienţi că nu am vreo şansă… vârsta nu ar fi un impediment, eşti doar cu câţiva ani mai mare ca mine… ţi-am văzut vârsta pe internet, dar ca statut, poziţie socială… nu aş avea ce căuta în viaţa ta, nici măcar pentru o zi.

A venit mai aproape de mine, tocurile înalte i-au permis să ajungă acolo unde şi-a dorit. Buzele ei le-a atins pe ale mele, într-un sărut scurt, fin… elegant. Într-un alt context, cu o altă femeie… aş fi înapoiat rapid acel sărut, ca apoi să o prind de mijloc să o lipesc de mine, să-i simt sânii lipiţi, striviţi între noi. Buzele moi să apese puternic, emoţia să iasă la suprafaţă, sângele să fiarbă în noi, dorinţa… ahh… dorinţa!…

Trăiam o dilemă, nu reuşeam să mă ancorez în realitate. Dacă totul era doar felul ei mârşav de a mă seduce, ca apoi să mă arunce ca pe o cârpă când şi-a atins scopul? A rămas aproape de mine privindu-mă fix. Cred că se aştepta ca eu să-i înapoiez sărutul, iar acesta întârzia să apară. Cu cât aş fi aşteptat prea mult, riscam să pierd acel moment. Nici nu se face să laşi o femeie în aşteptare prea mult, poate o altă ocazie nu va mai există.

Contrar a ceea ce credeam despre mine, că sunt un bărbat stăpân pe situaţie, am prins-o cu braţul de mijloc şi am lipit-o de mine… buzele s-au lipit de ale ei. Nici în visele mele cele mai frumoase nu-mi imaginasem că voi ajunge să mă sărut cu o asemenea femeie. Totul s-a schimbat într-o clipă, în ciuda începutului de relaţionare destul de stângaci. Oare prin materialul meu, am vrut să o atrag inconştient asupra mea? Oare schimbarea ei este doar un joc murdar şi perfid?

Cine mai reuşea să cântărească drept situaţia? Eu, în nici un caz. Lipiţi unul de altul, să ne încălzim trupurile, săruturile pasionale au pus sângele în mişcare, se simţea dorinţa între noi… cel puţin aşa simţeam eu, ori eram prea orb de dragoste. Penisul şi-a făcut apariţia, dând semne de viaţă. Am încercat să nu mă lipesc total de ea, să nu-mi simtă erecţia din pantaloni. Nici acum nu ştiu de ce am gândit aşa, doar nu mai eram doi adolescenţi şi exista teamă să fiu luat în râs pentru erecţia necontrolată.

Pentru o clipă mi-a trecut prin minte ideea că noi doi am putea avea un contact sexual, o aventură. Relaţie mai lungă, părea o glumă bună. Cum ar putea un bărbat să aibă atâta încredere şi tupeu să încerce să meargă mai departe, pentru o relaţie fizică asumată, ţinând cont de diferenţele ce ne separă? Inima îmi bătea cu putere, cuvintele parcă nu voiau să iasă. Teama că aş putea fi ridicol de naiv îmi crea acest mic blocaj. Şi totuşi…

– Este destul de rece afară, cred că am stat prea mult… aaa… Crezi că am putea să continuăm momentul nostru în altă parte, departe de privirile curioşilor?… aaa… Scuze, nu trebuia să zic asta. Am gândit cu voce tare, îmi cer iertare!

– Este ok. Să mergem atunci!

M-a prins de mână, degetele ei s-au împreunat cu ale mele. Mergeam puţin grăbit către ieşirea din parc ţinându-ne de mână precum doi amorezi. Când ne aflam destul de aproape de ieşire, i-am dat drumul la mână şi am rămas doi metri mai în spate. M-a privit un pic, dar nu a înţeles de ce. În maşină m-a întrebat.

– De ce mi-ai dat drumul la mâna la ieşirea din parc?

– Scuze, m-am gândit că aşa este mai bine, şi nu pentru mine, ci pentru tine.

– În ce sens?

– Era un loc mai luminat, puteam fi văzuţi de cineva ţinându-ne de mână şi m-am gândit să te protejez, să evit un subiect de presă.

– Înţeleg… nu am luat asta în calcul. Mulţumesc că te-ai gândit la acest aspect.

În clipa următoare mi-a prins din nou mâna, a venit mai aproape de mine şi a aşezat capul pe umărul meu. Ce întorsătură ciudată?! Cu o oră înainte era gata să pună bodyguardul să mă bată, iar acum mă ţinea de mână şi şi-a aşezat capul pe umărul meu.

S-a băgat mai mult în sufletul meu, braţele m-au cuprins. Mă simţeam un pic stânjenit de situaţie, ştiind că şoferul putea să vadă tot prin oglinda retrovizoare. Până la urmă, de ce trebuia să mă feresc eu de el, dacă pe ea nu o deranja? Pentru el face parte din fişa postului… discreţie maximă, indiferent de ceea ce vede sau aude. Mă rog, nu chiar în toate cazurile.

M-a sărutat uşor pe gât, a urcat mai sus… mi-a prins lobul urechii între buze. Fiori m-au trecut instant. Îmi plăcea felul ei de a mă aţâţa. Am întors capul spre ea, i-am căutat buzele şi le-am lipit de ale mele. O mână am aşezat-o pe piciorul ei ce tocmai îl urca pe mine. Aveam o sete de trupul ei, să-l descopăr centimetru cu centimetru. Un uşor oftat se auzea din partea la amândoi. Mâna ei stângă a coborât uşor până a ajuns între picioarele mele… mi-a prins prohabul, masând încet.

Ne-a trezit la realitate telefonul ei ce tocmai suna. Şi-a cerut scuze că trebuie să răspundă. Era unul dintre copii, voia să afle când ajunge mami acasă.

– Mami mai întârzie un pic, am de încheiat nişte afaceri. Să nu o superi pe bonă, când spune să vă culcaţi, atunci să fie. Mâine, dacă este frumos, ieşim în parc. Bine? Te iubesc şi eu!

Reprezentam pentru ea o afacere? Doar se folosea de mine? Da prost mai sunt! Caut motive în orice. Ce putea să-i spună copilului? Cu siguranţă, nu adevărul… Urmează să mă fut cu cineva, apoi vin acasă!… Totul mi se pare fals la ea şi mereu cu gânduri ascunse? Dacă tot ce se întâmplă este real, iar în mintea mea totul este suspect şi de fapt eu sunt problema?

– Scuze… Liviu, mergem la apartament… am uitat să-ţi spun, s-a adresat şoferului.

– Da, doamnă, am înţeles!

Apartamentul central, foarte spaţios. Un dormitor aproape cât toată locuinţa unde locuiesc. Amândoi lipiţi unul de altul, îmbrăţişaţi. Între săruturi scurte mi-a zis să mă fac comod, se retrage un pic şi revine. Părea totul un deja vu din filme americane, unde… cei doi actori se află într-o încăpere, ea îi spune că merge să se schimbe sau să-şi pudreze nasul, iar el să o aştepte că vine imediat… iar când revenea tipa, îi cădeau lui plombele la modul sexy şi provocator în care se afla, stând în tocul uşii

Am luat-o razna? Poate doar eu reuşesc să fac aceste analogii, neconforme cu realitatea. Mă uit la prea multe filme. Cum să mă fac comod? Să mă descalţ, mă urc în pat şi o aştept, să mă dezbrac complet?… Doamne, ce prost sunt! Iar iau exemple din filme? Trebuie să mă liniştesc, agitaţia asta nu-mi face bine şi poate i-o transmit şi ei.

Priveam pe fereastra spre locurile luminate de afară cu mâinile în buzunare. S-a deschis uşa… nici nu am realizat unde duce acea uşă, în spatele căreia a dispărut. Să fie baia, să fie o încăpere de tip dressing?… Şi-a făcut apariţia în tocul uşii. De cum am văzut-o am rămas gură-cască. Îmbrăcată… mai mult dezbrăcată.

O ţinută asortată negru cu roşu… fără sutien, o pereche de chiloţi plasă, cu un furou transparent desfăcut în faţă, prin care îi vedeam sânii bine conturaţi, picioarele lungi păreau interminabile de la pantofii cu toc. A rămas acolo câteva momente, cât să o admir de la distanţă.

– Wow… arăţi fenomenal!… mai mult de atât nu am reuşit să spun. Cuvintele nu-şi mai aveau rostul. Din privirea mea a înţeles tot ce trebuia să înţeleagă. Ochii mari, aţintiţi spre ea, gura uşor deschisă.

Din apropiere a apăsat pe nişte întrerupătoare. Întâi a stins complet lumina, apoi, apăsând din nou a aprins doar aplicele de la capul patului. S-a îndreptat spre mine cu un mers tipic feminin, cu mişcări lascive din şolduri… cât să-ţi sucească minţile. Ne-am întâlnit la jumătatea drumului. A pus braţele pe după gâtul meu şi s-a lipit de mine. Penisul se simţea măreţ în pantaloni. A băgat un picior printre ale mele, coapsa îmi atingea prohabul.

Aproape că-mi îmi era greu să o ating. Timid am ridicat braţele şi am prins-o de mijloc. Îmi părea mai înaltă un pic cu noile încălţări. Buzele s-au atins numaidecât, la început mai timid, mici atingeri, senzuale, apoi tot mai apăsat. M-a împins uşor către pat. Mă deplasam încet cu spatele. Am simţit marginea patului, m-am pus în şezut. Ea s-a aplecat şi mi-a oferit un sărut, apoi s-a întors cu spatele la mine. S-a aplecat către faţă, posteriorul sexy aproape să mă lovească.

Am prins-o de mijloc şi am tras-o spre mine. Deja mă zăpăcise, intrasem în hora ei. Am apucat să o sărut pe fese de câteva ori. S-a ridicat şi s-a întors cu faţa spre mine. Sânii îmi veneau un pic deasupra capului. Braţele în jurul taliei, masându-i fesele. M-am descălţat de pantofi fără să mă ajut de mâini. Aşa cum eram lipiţi unul de altul, am tras-o spre mine prăbuşindu-ne amândoi pe pat, cu trupul ei peste mine.

S-a aşezat mai bine deasupra mea, sânii striviţi între noi, limba îşi făcuse loc în gura ei. În timp ce ne sărutam, încerca să mă deschidă la nasturii de la cămaşă. Şi chiar a reuşit. A tras de cămaşă până a scos-o din pantaloni. M-a ajutat să mă lepăd rapid de ea. Îmi plăcea atitudinea ei. Dacă m-ar fi lăsat pe mine să conduc, ar fi fost un dezastru. Nu aş fi fost în stare să fac asta. În schimb, mi-a oferit curaj să mă implic.

Pantalonii i-am pierdut, tot din vina ei. Mi-a desfăcut repede cureaua în timp ce mă lingea şi mă săruta pe piept şi abdomen. Oare câte nebunii este în stare femeia asta să facă? Le va face cu mine pe toate? Văzând modul erotic, senzual, în care mă săruta şi mă lingea pe piept şi abdomen, gânduri perverse îşi făceau loc… gânduri ce implicau buzele ei senzuale şi penisul meu. Până să mă dumiresc, nu mai aveam pantalonii pe mine. Între picioare, penisul chinuit voia să rupă materialul textil al chiloţilor.

A apucat să tragă de marginea de sus al chiloţilor, cât să iasă penisul erect afară, în timp ce eu am tras-o spre mine, apoi ne-am răsucit, urcându-mă deasupra ei. Măcar acum să ofer un moment de iniţiativă, să arăt că pot să fi şi bărbat. A întins mâna şi mi-a prins penisul. Îl ţinea cu toată mâna şi suspina lung.

… Hai, măi, nu fă pe mironosiţa cu mine! Să nu-mi spui că nu ai mai făcut sex de mult!… Asta îmi trecea prin minte. Bine că nu m-am exprimat liber. Ar fi fost un dezastru… Concentrează-te, avem treabă! Nu trebuie să mă fac de râs!… îmi spuneam în minte.

Pornisem în explorarea trupului ei. O sărutam pe buze, pe obraz, pe gât… mâinile alunecau peste tot. Sânii, preferaţii mei. Cum să nu te bucuri de o pereche de sâni mari şi frumoşi, chiar şi siliconaţi? S-a lăsat complet pe mâna mea. Abia îmi atingea trupul cu mâinile, în rest, îşi arcuia trupul şi gemea la fiecare atingere sau sărut în locurile mai sensibile.

I-am prins sânii cu ambele mâini. Doamne, cât de minunaţi sunt! Mi-am apropiat buzele de sfârcuri, abia le-am atins. O priveam să-i studiez reacţiile. Ea se uita la mine şi parcă voia să spună… suge!… Cred că o iau razna, gândesc lucruri ce nu sunt evidente. M-am jucat un pic cu ea, apoi m-am înfruptat din ambii sâni. Sugeam hulpav, ca un nesătul, acompaniat de gemetele şi suspinele ei. Se juca în părul meu, apăsându-mă încet, direcţionându-mă de la un sân la altul.

Nu-mi venea să mă opresc, i-aş fi supt în continuu. Poate şi modul în care mă sugestiona indirect să nu mă opresc, prin gemete, arcuirea trupului, mâna ce mă muta de la un sân la altul… să-i sug în mod egal.

Trebuie să fie dulce între picioare… mă gândeam eu. Pentru asta, trebuia să verific. Cu greu am reuşit să mă despart de sâni. Săruturile au pornit în jos spre abdomen, chiar dacă mai ţineam mâinile pe ei. Trecusem de buric, eram foarte aproape de muntele lui Venus… s-a arcuit, a ridicat din bazin, îmi căuta buzele. Tânjea după atingerea unor buze în zona cea mai sensibilă.

Picioarele depărtate, uşor flexate. Mâinile alunecau pe coapse… foarte fine, delicate… un sărut pe coapsa interioară al piciorului drept, unul la cel stâng. Am ajutat-o să se dezbrace de chiloţi, continuând să-i sărut superbele picioare. Ajuns la punctul fierbinte, m-am oprit să o privesc. Un pic ciufulită, ochii închişi, uşoare grimase pe faţă, gemete şi suspine… A realizat că nu se întâmplă nimic. A deschis ochii, s-a uitat la mine. Ne-am zâmbit unul la altul, destul de discret. A pus mâna pe capul meu şi m-a apăsat.

I-am atins labiile cu vârful limbii, desenam linii neuniforme de-a lungul lor. Buzele s-au lipit, ajutat de apăsarea ei fermă. Ridicase din bazin, îl mişca aleatoriu. Am întins mâinile pe trupul ei până am ajuns la sâni. I-am prins pe amândoi, trăgeam de ei în toate direcţiile. Mâna ei o strângea pe a mea, semn că-şi dorea să fiu mai ferm.

După un timp, s-a retras uşor înapoi. Cu mâna mă trăgea uşor de cap, semnalându-mi să vin către ea. În timp ce urcam agale, mi-am dat jos chiloţii. Urcam încet, o sărutam şi o mângâiam peste tot. Deasupra ei, mi-am făcut loc între superbele picioare. O emoţie atât de puternică nu cred că am mai avut de multă vreme, atunci că e vorba de femei. Şi iată-mă, emoţionat tot la interior, într-o situaţie inedită, ireală, ce nici cu gândul nu puteam să concep.

Ar fi fost mai plauzibil dacă se oprea în acel moment şi o apuca râsul, ca apoi să zică… totul a fost o păcăleală, ai căzut în plasa mea… doar nu credeai că o să mă fut cu tine, nu-i aşa?… Se spune că, gândind prea mult în anumite situaţii rişti să pierzi lucrurile esenţiale, te poţi încurca în propriile idei. Cred că tocmai asta făceam şi eu… din nesiguranţă. Bine că nu o şi arătam!

Mi-am potrivit penisul şi am împins adânc, în vaginul strâmt… ea a scos un oftat lung, urmat de o cabrare a trupului. Cu o mână mă ţinea pe după gât, cealaltă a coborât lin pe spatele meu până la fese şi mă apăsa. Se putea simţi o uşoară apăsare a unghiilor în carnea mea, plăcută, incitantă. Şi-a strâns picioarele în jurul taliei mele, ţinându-mă captiv în interior. Mă ţinea atât de strâns încât, nu reuşeam să mă retrag nici măcar un pic.

Atunci am înţeles, ea deţine controlul şi vrea să deţină controlul. O vreme am stat aşa… uniţi, adânc în interiorul ei, sărutându-ne şi mângâindu-i sânii. Nu ştiu ce a vrut să demonstreze. Nu i-am zis nimic. Am aşteptat până când şi-a desfăcut picioarele din jurul taliei mele, de parcă şi le făcuse fundă. Şi da, aveam dreptate. Ea trebuia să dea tonul. Cu mâna stângă ce o avea pe fesele mele, îmi sugera să încep să mă mişc. Evident în ritmul dorit de ea. Lent, foarte lent.

Tot ea a fost cea care a indicat ritmul. Practic ea a controlat tot, fără să spună măcar un cuvânt. Doar prin gesturi şi prin mişcări, mi-a indicat tot ce am de făcut.

Gâfâiam amândoi, transpiraţi, ritmul nebunesc… gemete şi de-o parte şi de alta. Îi plăcea să se joace într-una cu picioarele, le ridica aproape vertical, apoi le aşeza pe pat, departate. Îmi distrăgea atenţia de fiecare dată când făcea asta. Până la urmă, le-am prins pe rând şi le-am aşezat pe umerii mei. Perfect! Să continui să le sărut şi să le ling… de la gleznă până aproape de genunchi, şi un pic sub scobitura genunchiului.

A pus mâinile pe fesele mele, mă apăsa puternic. Îmi indica să mă mişc mai repede… mai repede. Loviturile dintre cele două trupuri deveneau amuzante, dar nu mă opream. Penisul lovind cu putere în interiorul ei. O vedeam cum se încordează în zona gâtului, grimase pe faţă, gemete destul de zgomotoase. Nu mai era în stare să-mi răspundă la sărut. Mă mulţumeam să-i sug lobul urechii… ddaa… nu te oprii!… aahhh… trupul i-a tremurat dintr-o dată, mă ţinea apăsat cu mâinile pe fese. Unghiile intrate în carnea mea.

Am rămas nemişcat deasupra ei. Câteva momente mai târziu m-a împins cu mâinile şi mi-a zis să mă dau la o parte. Nu înţelegeam ce se întâmplă. Am văzut-o ghemuindu-se cu spatele la mine, fără să spună nimic. O fi avut orgasmul foarte puternic şi voia doar un pic de linişte… gândeam eu. Am stat câteva minute cu faţa în sus, gândindu-mă cum să procedez. M-am întors cu faţa spre ea, m-am lipit de spatele ei, mâna stângă pe umăr…

– Este totul în regulă?… am întrebat-o eu timid.

– Te rog să pleci!

– Cum? Am greşit cu ceva?

– Te rog, îmbracă-te şi pleacă!

Altă explicaţie nu îşi mai avea rostul. M-am îmbrăcat repede, fiind un pic nervos, deşi nu ar fi trebuit. Tot ce s-a întâmplat până atunci, nu era dat să se întâmple, doar că s-a întâmplat. Ar fi trebuit să mă consider norocos că am atins-o… să nu mă zic despre ce a fost peste. Faptul că am văzut-o goală, că ne-am sărutat, trupul sexy ce l-am atins şi sărutat.

Vulva cu labiile subţiri ce le-am atins… cu degetele, cu buzele şi limba… penisul ce şi-a găsit calea printre labiile subţiri… faptul că i-am provocat un orgasm, ar fi trebuit să mă facă mândru… dar nu eram aşa. …

… citeste partea a doua …

Dacă ţi-a plăcut ceea ce ai citit… nu beau cafea… dar cu o prăjitură mă poţi cumpăra… ador “savarina”.

https://revolut.me/florincerchez

Materialele publicate pe acest blog intră sub incidenţa dreptului de autor. Copierea totală sau parţială, distribuirea şi difuzarea neautorizată reprezintă o încălcare a dreptului de autor şi se pedepseşte conform legii. Pentru contact folosiţi adresa: domnuroz@yahoo.com

Autor: Domnu' Roz

Domnu' Roz +18 – Artă erotică, povestiri, fantezii…

2 comentarii la „Dragoste cu năbădăi… cu o persoană publică (1)”

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

error: Content is protected !!

Descoperă mai multe la Domnu' Roz

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura