… Instalat în noul birou, mult mai mare, mai spaţios, cu o panoramă excelentă asupra oraşului, cafeaua pregătită de propria secretară, mă simţeam un răsfăţat, precum în filmele americane. Totul cu un preţ. Preţ plătit prin expunerea mea şi soţiei pentru momente sexuale, pentru atingerea acestui vis. Vis ce la un moment dat părea că se îndepărtează de mine. Înainte gândeam că eram dispus să facă orice pentru acest vis, dar care era limita peste care nu puteam să trec? …
Secretara mea, Rodica, m-a anunţat că dl Director doreşte să merg la el în birou. Eram convins că voia doar să mă felicite, să-mi amintească din nou de responsabilităţile pe care le-am preluat, de oamenii ce aveau aşteptări de la mine, în special acţionariatul. Mă aşteptam să aducă în discuţie şi despre înţelegerea noastră. Îi sclipesc ochii după soţia mea, asta s-a văzut din văzduh.
– Mi-am amintit… spuse dl Ispas… săptămâna viitoare ar trebuie să ajung la o întrunire în altă localitate, mă văd cu multe persoane importante. Mă gândeam… dacă Lucia mă poate însoţi…
– Să preia atribuţiile de secretară?
– Ei… nuuu… ştii doar, despre înţelegerea noastră. Ea doar merge cu mine, dar la întrunire merg singur.
– Înţeleg. Cum să nu. Îi comunic, să vadă care îi este programul… şi… de ce nu. În ce zi va fi?
– Marţi va fi. Marţea viitoare voi lipsi toată ziua.
– Da, aşa rămâne. Vorbesc cu ea acasă şi vă anunţ.
– Perfect! Acum la treabă… sper că îţi place noul tău birou.
– E minunat! Am plecat la treaba mea.
Abia ajuns în biroul meu, am sunat-o pe soţia mea să-i spun de noile informaţii cu privire la înţelegerea avută cu şeful meu. După o scurtă reflectare mi-a confirmat că îşi poate organiza activitatea pentru a avea toată ziua liberă. Discuţia a fost scurtă, alte detalii urma să le discutăm acasă pe îndelete. Nu am închis bine apelul cu soţia mea, că am simţit o uşoară nemulţumire vizavi de această situaţie.
Realizasem că mă deranja faptul că soţia mea urma să plece cu şeful meu şi nu înţelegeam de ce, mai ales că eu a fost cel care am băgat-o la înaintare în lupta mea pentru acest job. Simţeam nevoia să mă confesez cuiva, să spun din ceea ce am pe suflet, mai mult ca o eliberare, nu neapărat să-mi ofere o soluţie la problemă. Subiectul fiind foarte delicat, nu puteam să-l discut cu oricine. Cu Adina nu puteam să vorbesc, nu voiam să afle că m-am folosit de ea, iar cu soţia… nu îndrăzneam să deschid subiectul.
Până la sfârşitul programului, luat cu munca şi tot felul de probleme, am uitat de golul ce-l simţisem la un moment dat. În drum spre casă mi-am amintit de nemulţumirea mea, însă, mi-am dat silinţa să o ignor, să o uit. Aşa cum a venit, tot aşa a trebuit să plece. Sigur soţia mea şi-ar fi dat seama că mă apăsa o problemă şi mă vedeam nevoit să-i spun. Cine ştie ce discuţii ar fi ieşit după, când de fapt vina îmi aparţinea. Am folosit-o drept scut pentru satisfacerea nevoilor personale.
Cu Adina am vorbit tot mai puţin. De când preluasem noile atribuţii, destul de puţin am vorbit cu ea. În apărarea mea, în multe momente nu a fost destul “spaţiu” să putem vorbi liberi. Mai tot timpul au fost şi alte persoane prin preajmă care au “ajutat” la rărirea discuţiilor noastre. Asta mă ajuta foarte mult ca să-mi pot ţine promisiunea faţă de soţia mea, care mi-a interzis să mai am vreo relaţie cu ea, în afară de cea profesională.
Luni seara, dl Ispas m-a contactat pentru a-mi oferi detaliile ce urma să i le spun soţiei mele… cum să se îmbrace, unde să se întâlnească şi la ce oră. A doua zi, soţia mea a plecat cu mult înaintea programului meu de lucru. Îmi amintisem de nemulţumirea ce o avusesem la un moment dat, despre care credeam că nu mai revine. Nu aveam încotro. Înţelegerea trebuia onorată, iar apoi ne vedeam fiecare de viaţa lui. Cel puţin aşa speram.
Ajuns la muncă Adina mi-a văzut faţa mohorâtă. De cum m-a văzut m-a luat la întrebări. Ce-i cu mine, ce-i cu faţa asta? Nu puteam răspunde imediat. Şi-a dat şi ea seama când i-am făcut semn că un coleg se afla prin preajmă. Mi-a prins bine întârzierea răspunsului pentru că nu puteam să-i spun adevărul. Nu puteam să-i spun de înţelegerea avută cu dl director, de faptul că m-am folosit de ea, şi nici că nu mai aveam voie… să ne futem.
– Mă duc la mine în birou, îmi las geanta şi mă întorc, bine?
– Da. Te aştept!
Mergând către biroul meu, mi-a sunat telefonul în buzunar. Mă atenţiona că am primit un mesaj. Era de la Adina. Crezând că nu ştiu, mi-a spus că dl Ispas nu va veni azi la birou… şi că mă aşteaptă. Ştiam despre asta, însă nu ştiam cum să procedez în cazul ei. Invitaţia în biroul şefului era pentru sex, iar eu oscilam dacă să fac asta sau nu.
Mi-a luat ceva timp până să mă hotărăsc asupra deciziei. Până la urmă mi-am zis… de ce nu!… Soţia mea este plecată în delegaţie şi se fute cu şeful, eu de ce să nu fac acelaşi lucru. După ce se întoarce îmi respect promisiunea. Până atunci… o ultimă dată cu Adina. S-a bucurat când i-am spus să mă anunţe când pot să vin, urmat de câţiva pupici.
Primisem aprobarea ei că pot să vin. Oare cum ar fi fost mai bine… să intrăm în biroul şefului sau să mergem din nou la depozitul în care am mai fost?… În depozit… putea să ne prindă oricine, în biroul şefului… nu ar avea cine să intre, mai ales Adina a anunţat câţiva colegi în acea dimineaţă de absenţa lui.
Adina m-a văzut venind pe holul lung. A ieşit de după biroul ei de la recepţie şi s-a dus să deschidă uşa de la biroul şefului. O simţeam un pic timorată. Nu m-a văzut nimeni când am intrat la şeful meu în birou, a intrat şi ea imediat după mine, închizând uşa în grabă.
– Ia zii, ce-i cu tine?!
Sărutul lung pe buzele ei, ţinându-i faţa în palmele mele, a făcut-o să uite de întrebarea ei. Se lipise de uşa biroului. A ridicat un picior, lipindu-l de coapsa mea. Noul job implica şi o altă ţinută. Îmbrăcat la costum în faţa ei. M-a prins de cravată şi mă trăgea în jos. Am observat când şi-a ridicat fusta până în talie, lăsând să se vadă perechea de chiloţi, albi la culoare. La insistenţele ei, m-am lăsat în genunchi în faţa ei. A tras de chiloţi în jos, până s-a dezbrăcat de ei, apoi m-a băgat cu capul între coapsele ei.
Nu pentru mult timp. Abia apucasem să-i ating labiile de câteva ori. M-a oprit, apoi mi-a făcut semn să o urmez. S-a aşezat pe primul scaun din apropiere. Picioarele depărtate. Între ele se putea observa păsărica excitată. Am simţit că era umedă de cum am atins-o. Oare s-a masturbat în spatele biroului ei, până am ajuns eu? Cine ştie!
I-am sărutat coapsele, apoi m-am dus direct cu gura la păsărica dornică. Mi-am lipit gura de labii, limba urca şi cobora. O priveam cum oftează şi se strâmbă la fiecare atingere a clitorisului. Văzând că acolo îi place mai mult, am acordat mai multă atenţie acelei zone. Cu o mână se juca în părul meu, cu alta se trăgea de sâni. Nu s-a lăsat până când nu şi-a scos sânii afară din sutien, trăgându-se de sfârcuri.
Nu era nici ea normală, oricine ar fi intrat… din greşeală sau nu… şi ne-ar fi găsit în acea postură, ar fi creat un scandal monstru în firmă. Sigur ajungeau vorbe la nivel de conducere şi acţionariat. Cu toate astea, îmi făceam numărul docil, lingându-i clitorisul, în funcţie de cum mă dirija ea. Când mai fin, când mai apăsat… când mai încet, când mai rapid.
Printre gemete şi suspine mi-a spus să mă ridic. Nici nu am apucat să mă ridic bine în picioare, că ea, s-a dus direct cu mâna la prohab, mi-a desfăcut şliţul, apoi, cu multă îndemânare, a reuşit să-mi scoată penisul erect afară din chiloţi. M-a tras spre ea, ea venind spre mine. Mi-a prins penisul cu gura… aahh… intrase aproape jumătate în gura ei. S-a retras până la vârf, apoi a venit din nou spre mine, încercând să cuprindă şi mai mult din el. Şi a reuşit!
Gura pofticioasă făcea curse tot mai rapide. Aproape reuşea să-l cuprindă pe tot, spre satisfacţia şi încântarea mea. Începusem să mă încordez. Genunchii îmi tremurau, pumnii strânşi, gura uşor deschisă prin care ieşeau tot felul de sunete… privirea aţintită către gura ei. Către buzele senzuale, mulate pe gland, mişcându-se cu repeziciune, înghiţindu-mi tot penisul. Din repezeală, am pus mâinile pe capul ei. Adina s-a retras şi mi-a spus:
– Nu termina încă! Trebuie să mă fuţi!
Imediat s-a ridicat de pe scaun, s-a întors cu spatele la mine, apoi s-a pus cu genunchii pe el. Fundul bombat spre mine, spatele arcuit, trupul aplecat către înainte. M-am apropiat de fundul ei, a întors capul spre mine, privindu-mă atent, ca şi când îmi spunea din priviri să o pătrund mai repede. Am reuşit să-mi fac loc printre labiile umede, împingând puternic până a intrat tot. A părut surprinsă de momentul rapid cu care mi-am împins penisul în vagin. Gemetele ei, destul de ridicate.
– Hei!… Mai încet!… i-am spus eu… Vrei să ne audă careva?
– Mmhhh… Tu eşti vinovatul!… mi-a răspuns ea.
– Ţine mâna la gură!
Cu ambele mâini am prins-o de talie şi am început să mă mişc. Penisul culisa tot mai rapid în vaginul ei. Mă loveam puternic de fese. Încerca din răsputeri să-şi cenzureze gemetele. O mână o ţinea la gură, să mai atenueze din zgomotele emise, dar tot se auzeau. Din cauza mişcărilor mele rapide, doar un moment mai lipsea şi o răsturnam cu tot cu scaun. Scaunul nu era făcut pentru aşa ceva.
Aproape în acelaşi timp am convenit că trebuie să ne mutăm acţiunea. S-a dat jos de pe scaun, apoi a coborât în genunchi la picioarele mele. Mi-a prins penisul cu gura şi a început să-l sugă, parcă mai rapid şi mai lacom ca mai înainte. Mă aţâţase foarte tare, începusem să tremur uşor, respiram greu.
Mi-ar fi plăcut să-i umplu din nou gura cu sperma mea, dar m-am gândit şi la plăcerea ei. Ca să nu ejaculez oral, am apucat-o de braţ şi am ajutat-o să se ridice. Ea s-a aplecat în faţă, cu spatele la mine, ţinându-se de biroul şefului. De data asta nu mai aveam vreo şansă să facem o boacănă. Din nou, m-am înfipt în vagin… o ţineam strâns de mijloc… aahhh… amândoi gemeam în surdină.
Am simţit că urmează să ejaculez… aaahhh… fără să încerc să opresc asta, am continuat, penetrând-o energic… până când am ejaculat în interiorul ei. A simţit imediat sămânţa călduţă ce-i invadase interiorul. A reuşit să se elibereze din strânsoarea mâinilor mele, s-a aşezat în genunchi, cu gura larg deschisă mi-a acaparat penisul, pentru a culege restul de spermă ce mai putea să iasă. …
… citeste partea a unsprezecea …
Dacă ţi-a plăcut ceea ce ai citit… nu beau cafea… dar cu o prăjitură mă poţi cumpăra… ador “savarina”.
https://revolut.me/florincerchez
Materialele publicate pe acest blog intră sub incidenţa dreptului de autor. Copierea totală sau parţială, distribuirea şi difuzarea neautorizată reprezintă o încălcare a dreptului de autor şi se pedepseşte conform legii. Pentru contact folosiţi adresa: domnuroz@yahoo.com
Este o poveste superba
frumoasa poveste… ???? bravo