… Irina a intrat prima în locuinţă, am urmat eu, apoi Costi. După ce s-a descălţat, a apucat să întoarcă capul spre noi, apoi a plecat fără să spună nimic. În mâna stângă ţinea punga de la magazinul de lenjerie. Ştiam că vrea să se pregătească pentru mine. Eu şi Costi aşezaţi pe canapeaua imensă. Avea la rece o sticlă de vin începută. Pentru o astfel de ocazie se impunea un pahar de vin, dar nu mai mult. Fiind foarte excitat şi nerăbdător, el s-a oferit să-mi ofere câteva sfaturi. …
Nu că aş fi avut nevoie, însă, din respect pentru el, l-am ascultat. Costi uitase că soţia lui mi-a destăinuit în trecut secrete la care el nici nu reuşea să-şi imagineze că ea ar putea să se gândească. În spatele unei femei timide, mult prea ruşinoase în multe momente, sta ascunse numeroase fantezii pe care ea nu era capabilă să i le solicite soţului.
Poate că Irina uitase de noi, poate că încă îşi admira trupul cu lenjeria cea nouă, poate că încă nu se simţea pregătită să-şi facă apariţia în acea lenjerie, peste care urma să troneze un capot subţire de satin. Costi îşi pierduse răbdarea, se gândea să meargă după ea în dormitor să vadă ce face. L-am oprit şi i-am zis:
– Te grăbeşti! Poate că încă nu este pregătită să vină lângă noi, doar o cunoşti cât de ruşinoasă este. Dă-i puţin timp şi va veni până la urmă. Ne grăbim cumva?
– Da, ai dreptate! De când ne-am văzut şi am stat de vorbă, mi-a venit din nou acea nebunie care m-a apăsat multă vreme. Ştii cât de mult vreau să văd, doar nu ai uitat, nu-i aşa?
– Cum să uit? Doar că ea este actorul principal şi trebuie să simtă în largul ei, pentru a se putea bucura de plăcere. Vrei să-mi spui că ea nu-şi doreşte?
– Nici gând. Am simţit-o de multe ori că visează la tine cu ochii deschişi. Nu ştiu ce i-ai făcut, dar este tare zăpăcită. Este suficient doar să pomenesc numele tău, aşa din senin. O văd cum se schimbă la faţă, roşeşte toată şi nu mai este în stare să spună nimic o vreme. Deşi am încercat să aflu ce gândeşte, să-mi spună orice, doar sunt soţul ei. Doar ţie ar putea să-ţi spună tot ce îi trece prin minte, atât de mare încredere are în tine.
– Mă bucură să ştiu asta, însă, eu sunt doar “desertul” în anumite momente. O plăcere nevinovată… din când în când. Voi trebuie să vă continuaţi viaţa fără mine.
– Aşa este… a apucat să zică el, exact în momentul în care Irina şi-a făcut apariţia într-un capot subţire, iar pe sub el, lenjeria cea nouă… aşa cum mi-am imaginat. Ce nu am ştiut… Nu am realizat că lenjeria aleasă de mine se potrivea de minune cu acel capot. Lenjeria din dantelă, un amestec de verde cu gri. În magazin părea mai mult verde. Capotul ei de satin scurt până la fese… un crem deschis la culoare.
A păşit încet purtând o pereche de pantofi cu toc fără barete, îndreptându-se către Costi. I-am căutat privirea, pielea feţei nu era schimbată. La fel de roşie în obraji. Când privirile ni s-au intersectat, i-am făcut semn să vină spre mine. S-a oprit, un pic stângace, nu ştia ce să facă. Să continue deplasarea către soţul ei sau să vină la mine. O scurtă privire către Costi, în care el i-a făcut semn să vină la mine.
A vrut să se aşeze lângă mine pe canapea, dar am prins-o de talie şi am tras-o spre mine, aşezând-o pe piciorul meu stâng. Capul în jos, privirea în pământ, nu reuşea să zică nimic. Vorbeam doar eu şi soţul ei, admirându-i trupul minunat. Îmi era şi mie dor de ea, Costi cu pupilele dilatate, aştepta nerăbdător. Aşa cum i-am promis, era spectatorul din primul rând.
I-am deschis uşor capotul lăsând să se vadă lenjeria aleasă. Îi venea foarte bine perechea de chiloţi cu acel sutien.
– Ai gusturi bune! Te pricepi!… spuse el.
– Doar am avut noroc. La câte modele erau acolo, este greu să te hotărăşti. După cinci minute mi-am zis că trebuie să aleg mai repede. Trece timpul şi îmbătrânim acolo. La măsură m-a ajutat Irina. Culoarea… din moment ce ea a părut încântată de alegerea făcută… aia să fie.
Vinul îşi făcuse efectul. Treceam cu mâna încet pe genunchii ei. Îşi ţinea picioarele apropiate, cu palmele aşezate printre ele.
– Dar ce avem noi aici?… am zis eu, în timp ce i-am depărtat încet picioarele, oferindu-i lui Costi o vizibilitate excelentă către perechea de chiloţi micuţi… Eşti sigur că putem face asta?… l-am întrebat ca o ultimă întrebare de control.
– Mai întrebi? Fierb aici lângă voi.
Mâna aluneca încet pe coapsa fină, mergând către zona intimă. Irina tresărea uşor. Când mi-a simţit mâna pe chiloţi a întors capul, neputând să-şi privească soţul în ochi. Cu mişcări lente, o frecam pe deasupra chiloţilor. Am tras încet de sutien, până când sânii au ieşit afară. Sfârcurile ţuguiate parcă ofereau o invitaţie să fie supte. Mi-am dus gura către sânul drept şi i-am prins sânul între buze… exact în acel moment când am tras de marginea chiloţilor în lateral.
Labiile excitate se simţeau la atingere. Suspina uşor, tremurând toată. Capotul mă incomoda şi m-am decis să o dezbrac de el. Era mult mai bine aşa. Ea era pregătită, doar eu mai trebuia să fiu. Mi-am deschis pantalonii şi mi-am scos penisul afară din chiloţi.
– Haide!… i-am zis, ca o invitaţie să-l prindă cu mâna.
Destul de timid, a întins mâna şi mi-a prins penisul în mâna ei mică. Nu reuşea să-şi privească soţul. A întors capul spre mine, aşezându-l pe umărul meu, continuând să-l maseze. Îi auzeam respiraţia grea la ureche. I-am zis să vină mai mult spre mine. M-am rezemat de canapea, ea lipită de mine, având penisul între picioare, foarte aproape de chiloţi.
– Arată-i lui Costi cum te freci între picioare cu scula mea!
Şi-a dus mâna la mădular, l-a prins de la bază, l-a frecat de câteva ori, apoi a început să se frece între picioare. A tras şi mai mult de chiloţi în lateral. Priveam şi eu şi Costi cum ea îşi freca lent labiile cu scula mea. Atunci a intervenit el.
– Bagă-ţi pula în chiloţi. Vreau să văd cum intră pe o parte şi iese pe cealaltă parte!
Întocmai cum el i-a indicat, Irina a introdus penisul în chiloţi pe lateral, ieşind pe partea cealaltă. Îl auzeam cum suspină la ceea ce văzuse. Este plăcerea lui, un moment care îl excită foarte tare să vadă asta prin lenjeria soţiei sale.
– Vai, nu mai rezist! Arată-mi cum o bagi în tine!… i-a spus ei.
La puţin timp, a potrivit penisul între labii. Vârful aştepta să intre printre cele două “petale”, dar ea părea că vrea să-l necăjească un pic, întârziind momentul. Câteva momente de incertitudine, apoi s-a lăsat în scula mea, mişcându-se lent, până a intrat toată.
– Wow!… a fost reacţia lui.
S-a deschis şi el la pantaloni aşezat în acel fotoliu cu faţa către noi. I-am prins sânii, trăgeam de ei, o sărutam pe gât, la ureche, i-am şoptit cuvinte duioase. Ea continua să se mişte în sus şi în jos, chiar dacă nu este o poziţie care să-i placă foarte tare. Este un compromis pentru plăcerea lui, să-l ştie satisfăcut că i s-a îndeplinit dorinţa.
Pe măsură ce Irina gemea mai tare şi se mişca tot mai rapid, Costi şi-o freca tot mai energic. Toţi trei concentraţi gemând fiecare în ritmul lui. Irina, excitată la maxim, a avut nevoie doar de câteva minute pentru ca orgasmul să o facă să se oprească. Şi-a reluat mişcarea câteva momente mai târziu, cu mişcări mai ample, mult mai energice. Mi-am băgat mâinile sub ea, o ţineam în aer, în timp ce am început să mă mişc, lovindu-mă cu testiculele de vagin.
Costi în extaz. Nu-şi putea lua privirea de la ceea ce se întâmpla între picioarele soţiei sale. Cu privirea pierdută, gura semi deschisă, încordat la maxim… aaahhh… l-am auzit gemând puternic, în timp ce ejacula abundent în palma sa. Câţiva stropi de spermă au aterizat pe covor, dar nu s-a băgat de seamă. Prăbuşit, epuizat, lipit de spătarul fotoliului, nu-i venea să se ridice, dar a trebuit. Atât a fost nevoie, câteva minute, doar eu şi ea singuri.
– Offf… Vreau să mă fuţi în seara asta până nu mai pot, până mă doare pizda… mi-a spus în şoaptă, ca să se asigure că nu este auzită de Costi.
După atâta timp de tăcere, în care abia i-am auzit câteva cuvinte, ceea ce mi-a zis a fost foarte excitant. Are un fel interesant de a spune anumite expresii, fără ocolişuri… te unge la inimă.
– Crezi că scapi? Nu ai nicio şansă! Toată noaptea eşti femeia mea, iar tu nu ai nimic de spus, vei face tot ce îţi spun!
– Sunt femeia ta şi mă supun ţie! …
Dacă ţi-a plăcut ceea ce ai citit… nu beau cafea… dar cu o prăjitură mă poţi cumpăra… ador “savarina”.
https://revolut.me/florincerchez
Materialele publicate pe acest blog intră sub incidenţa dreptului de autor. Copierea totală sau parţială, distribuirea şi difuzarea neautorizată reprezintă o încălcare a dreptului de autor şi se pedepseşte conform legii. Pentru contact folosiţi adresa: domnuroz@yahoo.com
