Alo, ne vedem la o cafea? (1)

– Alo, bună, ce faci?

– Bună, uite pe la birou… tu?

– Am ajuns în oraş, vrei să ne întâlnim?

– Da, sigur, dar unde? Nu pot pleca… dacă ai putea veni la adresa unde lucrez, este o clădire de birouri mare, avem şi cafenea, ce zici?

– Da, sună bine. Dă-mi adresa şi vin la tine…

Telefonul a sunat 40 de minute mai târziu, a ajuns în faţa clădirii. M-a sunat să-mi spună că tocmai a parcat maşina şi că mă aştepta jos. Nu înţelegeam de ce ar vrea să ne întâlnim, dar până la urmă nu era nimic rău în asta, aşa reuşeam să mai schimbăm câteva vorbe împreună, să ne cunoaştem mai bine. De obicei, timpul nu permitea să vorbim prea mult.

– Bună, vino să te pup… mi-a spus ea încântată, zâmbitoare cu o faţă senină. Îmi plăcea cum era îmbrăcată. Fusta puţin peste genunchi, o jachetă şi o cămaşă, descheiată. Din unghiul potrivit îţi puteai relaxa privirea în decolteu. Minionă, subţirică… machiată nu prea strident, potrivit.

– Bună, cu treaba în oraş?

– Da… am avut ceva de rezolvat, am terminat treaba mai devreme şi m-am gândit să te sun. Îmi prindea bine să stau cu cineva de vorbă. Drumul e lung până acasă, rămâneam iar singură, aveam nevoie de un partener de conversaţii.

– Doar de conversaţii?!… i-am spus eu uşor amuzat de gândul pervers.

– Doar nu credeai că am venit până aici să facem sex într-o clădire de birouri. Puteai să mă duci la un hotel, dar nu aici. Glumesc, ştii asta. Nu aş face sex cu tine. Eşti un bărbat frumos, deştept, dar nu aş face sex cu tine.

– Şi tu eşti o femeie frumoasă, foarte frumoasă, dar nici eu nu aş face sex cu tine… nu într-o clădire de birouri, dar pentru tine aş face o excepţie.

– Ce haios eşti! De când eşti tu aşa haios?!… Şi aici lucrezi, în clădirea asta?

– Da, este o clădire modernă de birouri. Hai, mai bine să mergem sus, toţi colegii sunt plecaţi, sunt singur. Nu am chef să stăm jos la cafenea.

– Bine… chiar este grozavă clădirea.

Imediat ce am urcat în lift m-am apropiat de ea, în faţa ei, la mai puţin de jumătate de metru de ea. Dacă până atunci Irina nu prezenta un interes sexual pentru mine, în acele momente totul s-a schimbat. Aşa suntem noi bărbaţii, mereu schimbători.

– Ce faci? Te dai la mine? M-ai ştii că am un soţ, nu-i aşa?

– Acum nu… i-am răspuns eu zâmbind.

– Da, ce glumeţ eşti! Sunt măritată, asta am vrut să spun.

– Şi eu… însurat, dar nu mă laud.

M-am aplecat încet să o sărut. Se uita la mine cu ochii mari. Ştia ce voiam să fac, dar nu avea nici o reacţie. Când să ne sărutăm, liftul s-a oprit la etajul dorit. Înainte să coborâm i-am furat un sărut scurt, apoi ne-am continuat deplasarea către birouri. Părea încântată de aerul modern din clădire, chiar şi din spaţiul amenajat pentru birou al societăţii unde lucrez.

După un mic tur, m-am oferit să-i fac o cafea. Îi prindea bine la drum lung. Stăteam în biroul meu, aproape de ea, aşezaţi pe scaune, faţă în faţă. Discuţia banală dintre noi nu mă prindea, mă gândeam tot la sărutul pe care voiam să i-l ofer în lift, sărut ce părea acum realizabil, ne mai fiind altceva care să ne întrerupă.

Am venit mai aproape de ea. Irina nu se mai oprea din vorbit, îmi tot explica… nici nu mai ştiu ce, pierdusem firul poveştii… a realizat că am venit mai aproape cu scaunul de ea şi s-a oprit. Aştepta mişcarea mea, deşi, am vaga impresie că instinctul îi funcţiona destul de bine. Aplecându-mă înspre direcţia ei, i-am atins intenţionat genunchiul cu mâna. Întâi a fost o scurtă atingere, apoi mi-am lăsat mâna acolo, masând uşor.

– Nu ai de gând să te potoleşti, nu-i aşa?

– Este o întrebare retorică sau chiar doreşti un răspuns de la mine?

– Îmi răspunzi cu o întrebare… nu a apucat să mai spună ceva, m-am dus direct către buzele ei, oprindu-i cuvintele să iasă cu sărutul meu. Nu mă interesa continuare frazei, mă interesa continuarea sărutului nostru. Câteva momente a stat nemişcată, cu braţele aşezate pe spătar. Am insistat, nu mi-am dezlipit buzele de ale ei, continuam să caut contactul cu ea.

Voiam mai mult. Am întins o mână către sânii ei, pe care mi imaginam rotunzi şi mici. Câtă dreptate am avut. Chiar şi prin haine păreau rotunzi. Abia atunci a făcut primul pas. A ridicat braţele de pe spătar, mi-a atins obrajii cu degetele. O parte din rujul roşu se afla pe buzele mele. Mi-a răspuns la sărut, amândoi oftam. Din senin m-a oprit, punându-mi degetul pe buze.

– Dacă vine cineva?

– Nu mai vine nimeni, ai încredere în mine. Nici eu nu aş vrea să risc.

– Eşti sigur?

– Foarte sigur…

Şi-a luat degetul şi m-a sărutat ea, m-a tras brusc spre ea până ne-am unit buzele, din nou. Aveam cale liberă către trupul ei. I-am pipăit sânii din nou. Jacheta mă încurca, i-am deschis nasturii, apoi mi-am băgat mâna pe sub, cuprinzându-i sânii cu toată mâna. Ea m-a atins pe picior. Mâna ei a urcat până a ajuns între picioare. Mi-a prins prohabul cu toată mâna, a strâns puţin… a oftat, s-a oprit din sărut. A vrut să vadă proeminenţa ce se afla în partea din faţă a pantalonilor. Mândru în sinea mea, mi-am desfăcut fermoarul…

– Ce faci?!… m-a întrebat ea nedumerită.

Până să-i răspund, aveam deja penisul erect scos afară.

– Stai!… nu vreau să facem sex acum, să ne mai cunoaştem, cu altă ocazie…

M-am aplecat din nou către ea şi am sărutat-o. Mi-a răspuns la sărut, ofta şi gemea discret. I-am luat mâna şi i-am direcţionat-o către penis. A vrut să-şi retragă mâna când l-a atins, dar am insistat. Îl ţinea cu toată mâna. Părea că îi este ruşine să-l maseze. Poate că nu voia să-mi arate că-i place, cine ştie. Stăteam aplecat către ea şi ne sărutam. Poziţia aplecată îmi provoca o mică durere de spate.

Discret, îmi masa uşor penisul. Nu mai avea nimic de obiectat. Oare ce o spune dacă o direcţionez cu gura către penis? Trebuia să aflu cumva. Din câte lucruri am vorbit împreună, nu părea o femeie căreia să-i fie greaţă sexul oral. Chiar mi-a lăsat impresia că nu ratează un astfel de moment, iar eu eram încins şi voiam să mă descarc.

După ce am revenit în poziţie de drepţi, cu o mână o trăgeam de cap spre mine. Ştia ce vreau, după zâmbetul ei şi privirea fixă mi-am dat seama. S-a lăsat greu, dar până la urmă s-a dus spre el. Mi-a aruncat o ultimă privire apoi mi-a luat penisul în gură. Buzele cărnoase, cu urme de ruj, s-au strâns imediat în jurul lui. Am oftat ca o eliberare. Plăcerea creştea treptat. Buzele şi limba ei făceau minuni. I-am prins părul la spate, voiam să pot privi toată acţiunea.

Având o mână pe ceafă şi una deasupra capului, o trăgeam către mine, îi dirijam mişcările… tot mai energice, mai adânc. Renunţasem după un timp să-i mişc capul. Am venit mai aproape de ea, mişcam din bazin… tot mai repede. M-a prins cu braţele de mijloc, priveam de sus către decolteul ei. Nu apucasem să o deschei la cămaşă… aahhh… eram înfierbântat, eram pe cale să ejaculez şi încă nu eram decis dacă să mă retrag sau să merg până la capăt.

Irina gemea, sunetele ei mă aţâţau… aahhh… picioarele îmi tremurau, eram încordat. Ea mă ţinea de mijloc, nu-mi venea să mă opresc, dar parcă voiam să o pătrund şi în vagin. Nu mă mulţumeam cu acest excelent sex oral. Până să mă decid… aahh… a simţit şi ea. M-am oprit din mişcări… aahhh… îi simţeam buzele strânse puternic la vârf. Aştepta pregătită… aaahh… tremuram puternic, mă ţineam cu mâinile de umerii ei. Sămânţa s-a scurs în valuri… gura pofticioasă a înghiţit tot.

Epuizat, tremurând, respirând greu m-am aşezat pe scaunul meu. S-a şters la gură cu un şerveţel. M-am dus către ea şi am sărutat-o.

– Nu m-am şters bine…

– Nici nu trebuia, am făcut-o intenţionat, ce credeai?

Mi-a zâmbit. Se pregătea să-şi aranjeze hainele.

– Nu te aranja, nu scapi aşa uşor de mine…

– Cum aşa?! Ce vrei să spui?… a întrebat ea nedumerită…

– A fost doar încălzirea. Crezi că scapi fără să te gust?… fără să te penetrez?… plăcerea ta unde este? Nu las nicio femeie nesatisfăcută…

– Mmmm… sună interesant…

… citeste partea a doua …

Dacă ţi-a plăcut ceea ce ai citit… nu beau cafea… dar cu o prăjitură mă poţi cumpăra… ador “savarina”.

https://revolut.me/florincerchez

Materialele publicate pe acest blog intră sub incidenţa dreptului de autor. Copierea totală sau parţială, distribuirea şi difuzarea neautorizată reprezintă o încălcare a dreptului de autor şi se pedepseşte conform legii. Pentru contact folosiţi adresa: domnuroz@yahoo.com

Autor: Domnu' Roz

Domnu' Roz +18 – Artă erotică, povestiri, fantezii…

2 comentarii la „Alo, ne vedem la o cafea? (1)”

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

error: Content is protected !!

Descoperă mai multe la Domnu' Roz

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura