Niciodată nu m-am gândit să am vreo aventură cu un alt bărbat. Nici nu concepeam să las pe altcineva să mă atingă în afară de soţul meu. Din punct de vedere sexual, relaţia noastră era destul de bună, neavând ce să-i reproşez, chiar dacă nu avem fantezii ascunse, cel puţin din partea mea, şi nici nu aducem “picanterii” în relaţia noastră intimă. În timp, relaţia noastră s-a răcit considerabil, chiar dacă relaţiile intime erau regulate, ca şi înainte, dar mai mult pe repezeală. L-am simţit un pic distant faţă de mine. …
Mai mereu îşi găsea de lucru pe la calculator, jucând jocuri din cele mai diverse sau mergând destul de des cu prietenii la pescuit. Mă simţeam exclusă… cuvintele frumoase ce mi le adresa înainte, veneau mai rar din gura lui. De câteva ori mi-am pus întrebarea… dacă nu cumva are pe altcineva. Am gândit după impuls, însă, analizând situaţia mai bine, nici nu avea cum să facă asta. Nu întârzia niciodată acasă, era tot timpul punctual. Nu este genul de bărbat care să fie înnebunit după reţelele sociale, deci nu ar fi avut cum.
Şi totuşi… îmi doream mai multă afecţiune din partea lui, simţeam nevoia de confirmare a iubirii lui pentru mine, iubire ce părea că s-a pierdut în văzduh. Unul dintre colegii de munca m-a simţit că sunt mai abătută în ultima perioadă. Alexandru este un tip amuzant, un pic şmecheraş şi mai tot timpul are cuvintele la el.
Cumva, acest tip a reuşit să schimbe ceva în atitudinea mea. Zi de zi conversam prin mesaje amuzante pe telefon. Fără să realizez în prima fază, chiar începusem să-l plac. Poate că şi din cauză că-mi oferea atenţie… atenţie ce nu o mai primeam de la soţul meu, ca înainte. La un moment dat am realizat că există o apropiere între noi, dar am pus-o pe seama faptului că este ceva temporar şi nici nu gândeam că vom merge mai departe.
Nu sunt genul de femeie care mă atragă să conversez cu subînţeles, să permit glume deocheate, însă, pe Alexandru l-am acceptat. Îmi intrase sub piele şi nu părea ceva vulgar, deşi subiectul abordat tot mai des era despre sex. Acasă nu s-a schimbat nimic… aceeaşi răceală cu care mă obişnuisem. Uneori abia mă băga în seamă. Curând aveam să realizez că nu mai am vreo tragere să fac dragoste cu soţul meu. Dacă înainte trăgeam de el să mai lase calculatorul… să ne iubim şi noi… acum, nu mai insistam.
La birou, Alexandru se apropia tot mai mult de mine… nu neapărat fizic, ne-ar fi văzut ceilalţi colegi. Din toate săruturile virtuale pe care mi le trimitea zilnic pe telefon… aş fi vrut măcar o parte dintre ele să fie reale, să se întâmple. Numai gândul la un posibil sărut îmi crea uşoare emoţii, incontrolabile. Mai în glumă, mai în serios i-am scris un mesaj lui:
“La câţi pupici îmi trimiţi zilnic… te dai bărbat, dar nu cred că ai curaj să-mi oferi unul”. Abia după ce am trimis mesajul şi am recitit, am realizat că, practic, i-am făcut o invitaţie, dar era prea târziu. Îl citise, acum aşteptam reacţia lui, destul de emoţionată. Îmi apărea că scrie ceva, dar nimic nu venea de la el. Cât durează să scrie ceva?!
Nu ştiu de unde a apărut, dar m-am trezit cu el lângă biroul meu. Îmi bătea inima cu putere, dar în acelaşi timp eram curioasă să văd ce spune. Putea să o facă lejer, colegii ce sunt de obicei pe lângă mine, lipseau în acel moment. Poate şi asta i-a oferit curaj să vină. S-a aplecat spre mine şi mi-a spus:
– Am venit să-ţi ofer un răspuns… potrivit pentru afirmaţia ta, dar nu vreau să spun în gura mare, vreau să-ţi spun doar ţie, la ureche.
Pentru o clipă chiar am crezut că doreşte să-mi spună ceva, a venit mai aproape de mine… mă pregăteam să aud ce spune, când… mi-a prins rapid obrajii între palme şi m-a sărutat direct pe gură. Nu un sărut scurt, pe fugă… unul pasional şi apăsat, apoi m-a eliberat şi a plecat fără aştepte reacţia mea. Deşi îmi bătea inima cu putere, m-am uitat în jur să văd dacă ne-a văzut cineva. Nu mai era nimeni. Zâmbetul de satisfacţie afişat pe faţă arăta cât de mult mi-a plăcut. Ca răspuns, i-am trimis un mesaj:
– Ce a fost asta?… întrebare retorică, nu alta, deşi era destul de clar… dacă îţi spuneam despre sex ce făceai? Mă violai direct?… abia după ce am trimis şi acest mesaj am realizat că sună ca o nouă invitaţie, însă, poate că asta şi doream. Răspunsul lui…
– Pe tine nu aş avea putere să te violez. Nu ai merita aşa ceva. Tu meriţi să fii iubită, mult şi bine. Te pot iubi aşa cum meriţi… doar dacă accepţi de bună voie.
Inima bătând puternic în piept… emoţiile au pus stăpânire pe mine. Şi da, îmi doream să mă las iubită de el, dar nu am avut curajul să-i răspund la acel mesaj. Zilele au trecut, mesajele dintre noi erau tot mai dese, subiectul interzis era tot mai prezent, dorinţa tot mai mare… teama de a-i confirma şi lui era prezentă. Până la urmă am cedat. I-am confirmat, tot printr-un mesaj, că mi-aş dori ceva intim între noi.
Puteam oricând să renunţ, dar chiar îmi doream să se întâmple. Mi-a trebuit mai mult de o săptămână să mă pregătesc moral pentru ce urma să se întâmple. În timpul programului de lucru era cel mai potrivit să ne întâlnim. Eu mi-am luat liber în acea zi, iar el a motivat că pleacă pe teren. Pentru el era mai simplu, nu era însurat şi nici nu era într-o relaţie cu cineva. Ne-am întâlnit undeva şi am mers acasă la el.
De cum ne-am văzut, inima a luat-o razna. Încercam să mă ţin tare, afişând un zâmbet discret. M-a poftit să intru… a închis uşa în urma lui, apoi m-a prins de braţ, m-a tras către el… braţul vânjos m-a prins de mijloc… un sărut puternic a venit fulgerător. M-a lipit de zid, gura o căuta pe a mea. Totul era prea repede pentru mine, era altfel de cum eram obişnuită… parcă îmi plăcea şi nu aveam de ce să mă tem.
Aşteptam entuziasmată, plină de emoţie şi adrenalină cum vor decurge lucrurile. Erau senzaţii noi, senzaţii ce nu credeam că există. Rutina de acasă… săruturi nu prea apăsate, mângâieri lente, poziţii deja plictisitoare… misionarul, pe la spate şi o mică lecţie de călărie, eu deasupra lui… în rest, nimic altceva, nimic nou. Ceva îmi spunea că voi avea parte de lucruri pe care nu le-am experimentat până atunci, lucruri ce îmi erau străine şi în gândire.
Gura lui flămândă mă devora cu totul… buzele, obrajii, gâtul nu au scăpat neatinse de buzele lui. Mâinile îmi frământau sânii… şi nici nu am apucat să mă descalţ, m-a luat pe nepregătite. S-a aplecat asupra sânilor, încerca să-şi facă loc în decolteul meu cu gura… m-a atins cu buzele, fiori treceau prin tot corpul. Voiam să fac şi eu ceva, dar nu ştiam ce, mă simţeam ca o neajutorată în faţă atacului masculin.
A vrut să-mi muşte sânii, aşa cum eram îmbrăcată, prin materialul textil… i-a cuprins cu palmele din lateral şi strângea de ei… uşor, a coborât tot mai mult. Mi-a ridicat bluza… buzele mi-a atins zona buricului… ah… apoi mai jos, până la marginea pantalonilor, în dreptul nasturelui cel mare. Cu mâinile a tras de marginea pantalonilor, atât cât a permis elasticitatea lor, apoi mi-a oferit un sărut… oare ce vrea să facă?!… mă gândeam eu.
Brusc, s-a ridicat în picioare, m-a prins de mână şi m-a tras către el. Dacă nu îi spuneam că trebuie să mă descalţ era în stare să mă tragă după el, aşa cum eram… încălţată. Dorinţa lui mi-a transmis-o şi mie, cel puţin la nivel mental. Aveam tendinţa să mă mişc rapid la fel ca şi el. În dormitor lucrurile nu au evoluat mai lent. Aflat în faţa mea s-a lipit de mine, iar în acelaşi timp îmi deschidea nasturii de la bluză. Rapid a trecut şi la pantaloni, descheindu-mă la nasturi.
Doar în chiloţi şi sutien… o jenă faţă de el şi-a făcut apariţia, roşeaţa în obraji s-a instalat. Eram conştientă de ceea ce urma să se întâmple, urma să-mi înşel soţul, dar tot voiam să continui. M-a împins către pat. Întinsă pe pat, m-a urmat imediat. Deasupra mea, săruturile şi mângâierile lui aveau să mă ajute să mă relaxez. Aveam ochii închişi, gemeam uşor… îmi plăcea, nu voiam nici în ruptul capului să se oprească. Mă simţeam iubită, apreciată şi asta era tot ce conta pentru mine în acele momente…
Dacă ţi-a plăcut ceea ce ai citit… nu beau cafea… dar cu o prăjitură mă poţi cumpăra… ador “savarina”.
https://revolut.me/florincerchez
Materialele publicate pe acest blog intră sub incidenţa dreptului de autor. Copierea totală sau parţială, distribuirea şi difuzarea neautorizată reprezintă o încălcare a dreptului de autor şi se pedepseşte conform legii. Pentru contact folosiţi adresa: domnuroz@yahoo.com
