Nu aş fi ratat pentru nimic în lume petrecerea pe care Ana a dat-o cu ocazia absolvirii liceului. O plăceam foarte mult, dar nu am avut curajul să-i mărturisesc ce simt pentru ea. Mă plăcea în felul ei, mai mult ca prieten, nu ca şi iubiţi.
Era poate ultima oară când ne mai întâlneam. Cine ştie ce ne rezerva viitorul fiecăruia şi mi-ar fi părut rău să nu fiu prezent la ultima ei petrecere. Am fost prezent la toate petrecerile ei. De data asta era ceva mai special …