O amintire pentru tot restul vieţii

Încep această poveste, reală, ştiind că multe persoane se vor regăsi în trăirea mea, cu mici diferenţe de fapte. Eu, o femeie căsătorită, rătăcind pe meleagurile internetului, cu părţile lui bune dar şi mai puţin bune. Se spune că în viaţa nimic nu este întâmplător. Putem trăi intens momente ce nu vor dura o veşnicie, dar în conştiinţa noastră ne amintim cu plăcere tot restul vieţii. … 

Ispita de la birou

Biroul open space de la etajul 9 al turnului de sticlă era străbătut de zgomotul scaunelor care se trag, al tastaturilor de calculator și de zumzetul șoaptelor care se uneau în zeci de voci și în cuvinte care puse unul lângă altul nu aveau nici un sens. Lucram cam în aceeași formație de ani de zile, cu excepția unei tipe care îi luase de curând locul Andreei. Stătea chiar la biroul din fața mea. … 

Bărbatul visurilor mele

Era frig, o ploaie măruntă de toamnă anunţă sfârşitul anotimpului cald. Şi totuşi, vremea nu m-a oprit să mă întâlnesc cu el. Plănuisem amândoi ziua şi nu voiam să amânăm întâlnirea noastră. Conversam virtual de multă vreme. Dincolo de ecranele aparatelor de comunicare, i-am simţit bunătatea în suflet. Îmi câştigase încrederea prin felul în care mi-a vorbit. Pe lângă acest aspect, a contribuit enorm de mult şi aspectul fizic… mi-a plăcut enorm de mult. … 

Dilema unei femei (2)

… Mâna ei liberă alunecase uşor pe sânii mei, nu a rămas mult, şi-a continuat traseul spre abdomen… muşcându-şi uşor buza de jos, mă privea fix în ochi, în timp ce mâna cobora tot mai mult. Pentru câteva momente am rămas nemişcată cu sfârcul ei între buze. Mâna delicată a ajuns între picioarele mele. Întâi mi-a atins clitorisul, apăsându-l uşor din toate direcţiile… aahh… se descurca ce minune, de parcă eram eu cea care mă jucam aproape în fiecare seară. … 

Dilema unei femei (1)

Ultima relaţie avută cu un bărbat mi-a lăsat urme adânci în suflet. Amândoi am făcut greşeli, poate prea multe, poate şi din orgoliu. Într-un final, relaţia nu avea cum să dăinuie, iar despărţirea a venit firesc. O perioadă mi-am spus că nu mai am nevoie de bărbaţi şi că pot sta şi singură. La nervi omul spune multe, mai ales că sunt încă tânără, dar nici nu cred că mi se potriveşte viaţa monahală. … 

M-am lăsat iubită de un bărbat mai tânăr

Mă căsătorisem cu Nicu de copilă, imediat după ce am terminat liceul pedagogic. Iar după 5 ani de la nuntă, aveam două fete, casa noastră şi maşină. Aveam tot ce ne trebuia. Verile ni le petreceam pe plajele din Mamaia, iar iernile la munte, unde fetele se dădeau cu sania. Nicu, soƫul meu nu era nu ştiu ce frumuseƫe, dar în schimb, inteligenƫa lui m-a făcut să trec peste asta.  …