… Ştiam ziua când trebuia să vină, cu aproape o săptămână înainte. Aveam de rezolvat două probleme, una mai importantă ca cealaltă. Să reuşesc să mă organizez în aşa fel încât să pot lipsi o noapte de acasă şi să găsesc modalitatea prin care să intru în contact cu ea. Cumva, destinul a făcut ca prima problemă să se rezolve de la sine, fără să inventez prea multe minciuni. Urma să rămân singur acasă câteva zile, taman în acea perioadă. Trebuia doar să-mi iau liber la muncă pentru a fi cu ea. Rămânea în joc doar o singură problemă de rezolvat… cum să intru în contact cu ea?! …
Dilema cea mai mare era să găsesc soluţia potrivită încât să nu pară că soţul ei, Vlad, este implicat în această schemă. Asta fiind promisiunea pe care i-am făcut-o lui, că voi face tot posibilul încât ea să nu dea de bănuit. Să pară totul firesc. Înainte cu două zile să ajungă ea, am primit un ajutor nesperat din partea lui Vlad. Auzind că soţia lui vrea să vină cu maşina personală, s-a gândit că este destul de periculos şi obositor să plece singură cu maşina pe timpul nopţii şi i-a sugerat să meargă cu trenul, iar ca să-şi rezolve treburile prin oraş avea nevoie de cineva cu maşina. Ghiciţi cine trebuia să fie şoferul.
Nu a mai contat cum a convins-o, cert era că eu eram şoferul desemnat să o plimb peste tot. Tot ce trebuia să fac era doar să fiu punctual să o aştept la gară. Din moment ce am eliminat problemele principale, mi-am concentrat gândirea către ea, la felul ei de a fi, folosind asul din mânecă… adică informaţiile de la Vlad.
Îmi imaginam tot felul de scenarii. Toată lumea ştie că prima impresie contează, însă, nu era suficient să fiu îmbrăcat decent. Conta foarte mult şi care îi erau preferinţele în materie de bărbaţi. Ea fiind mult mai mică de statură, poate nu se simţea în largul ei în compania unui bărbat înalt, deşi se spune că femeile scunde preferă bărbaţii înalţi pentru a se simţi protejate. Conta şi cum apreciază calităţile estetice ale unui bărbat, informaţii pe care nu le deţineam.
Speram să mă ajute în misiunea mea calitatea de a fi amuzant, să spun glume, mai ales femeilor. Venind dintr-o altă regiune, nu aveam idee despre tipul de glume care o atrage şi-mi era teamă că felul ei… mai serioasă… să nu mă ajute, ci mai mult să respingă ideea de a fi în preajma mea, chiar să o deranjeze.
Ziua cea mare. Îmbrăcat nu prea elegant, puţin mai gros din cauza vremii, doar curat şi atent la detalii… la pantaloni, încălţămintea aranjată şi să o dau gata cu mirosul parfumului meu. Parfumul pe care îl folosesc în zilele cu adevărat speciale… Sauvage de la C.D… iar asta era o zi specială. Trebuia să-mi folosesc din plin toate atuurile pentru a o seduce.
Am recunoscut-o imediat ce a coborât din tren. Îşi căuta telefonul pentru a mă contacta. Ajuns în dreptul ei m-am prezentat afişând un zâmbet discret în timp ce o priveam în ochi. Olga m-a privit şi ea, un uşor zâmbet se afişa pe chipul ei, însă privirea ei părea să spune să nu mă apropii prea mult, să menţin distanţa. Am ajutat-o la bagaj până la maşină. Iniţial a crezut că am o maşină tip taxi, dar am avut grijă să împrumut o maşină mai arătoasă de la un amic, să fac impresie bună.
De la gară am mers direct la hotel, un hotel de patru stele central ales de Vlad. De acolo a urmat o serie de plimbări prin oraş ca să rezolve o parte din problemele pentru care a venit. Timpul trecuse atât de rapid încât nu am realizat că sărisem peste masă de prânz, doar ciugulisem câte ceva pe drum. Partea bună era că rezolvase tot din prima zi, iar acum putea doar să se bucure de un strop de relaxare. Se vedea că se simte un pic obosită, însă nu voiam să o conduc până la hotel ca apoi să uite de serviciile mele.
În multiplele drumuri făcute, am încercat să o determin să intre în conversaţie cu mine, chiar dacă se afla pe bancheta din spate. La final, a urcat în maşină pe bancheta din faţă. Părea că îi ofer o oarecare încredere… iar asta era un moment de care puteam profita.
– Acum că s-a terminat, unde mergem?
– Poate ar fi bine să mergem la hotel, apoi nu ştiu ce o să fac. O să mănânc ceva, voi face un duş… nu ştiu, o să văd.
– Dacă tot s-a terminat cu alergătura, poate ar fi bine să fie sărbătorită această zi. Cred că un pic de distracţie nu ţi-ar strica. Pari prea încordată, simt că te apasă ceva…
Imediat ce am folosit cuvântul încordat, a întors privirea spre mine şi m-a privit lung, în timp ce eu continuam să spun mai departe, deşi eram conştient că am atins un punct sensibil. Răspunsul ei nu s-a lăsat prea mult aşteptat.
– Şi ce propui?!
– Ai putea să faci multe… uite de exemplu, putem să mergem prin centrul vechi, facem şi o plimbare pe jos, mâncăm ceva la un restaurant… găsim noi unul, apoi te duc înapoi la hotel. Cred că va fi o seară reuşită, distractivă şi interesantă… comparativ cu cealaltă opţiune…
– Nu zici rău. Hai să mergem la hotel, las toată hârţogăria asta, fac un duş, mă schimb şi ne vedem puţin mai târziu. E bine aşa?
În timp ce mergeam cu maşina, Olga părea un pic mai degajată, vorbăreaţă nu atât de mult, însă părea mai interesată de ceea ce spun. De câteva ori am reuşit să o scot din acea amorţeală făcând-o să râdă, nu foarte zgomotos, dar era o schimbare.
Aveam de gând să-i spun că pot să o aştept sus, în cameră, până face un duş şi se schimbă, dar am gândit că e mai bine să nu forţez. M-am dus acasă, m-am schimbat şi eu, am făcut duş, apoi m-am întors la Olga. Se aranjase un pic, machiajul părea mult mai intens, o punea mai bine în valoare, parcă şi faţa îi era un pic mai relaxată.
Pentru început am făcut o mică mişcare, mergând pe bulevardul central, un pic prin centrul vechi… timp în care discuţiile dintre noi păreau mai naturale, de parcă ne-am fi cunoscut de multă vreme. Apoi, era timpul să mâncăm. Îmi amintisem de dorinţa lui Vlad, îşi dorea să bem şampanie la întâlnirea noastră, însă ea mi-a luat-o înainte. Şi-a dorit un pahar de vin roşu. În acest caz, am comandat şi eu la fel, vin roşu să fie… deşi îmi făceam griji că poate nu voi rămâne peste noapte la ea şi voi fi nevoit să plec cu maşina.
În drum spre hotel, poate şi din cauza temperaturii destul de scăzute, s-a lipit de braţul meu, ţinându-mă strâns de ea. La hotel am condus-o până în cameră. Eram convins că ea nu va avea curaj să spună să rămân peste noapte, deci trebuia să găsesc eu un artificiu prin care să pară că totul a fost conjunctural şi nu ceva premeditat.
S-a dezbrăcat de haină, la fel şi eu, încă purtam conversaţia începută de dinainte de a părăsi restaurantul. La un moment dat şi-a amintit despre ce i-am spus în maşină.
– De ce ai spus azi în maşină că sunt încordată? Aşa îţi par ţie?
– Poate greşesc, însă aşa îmi păreai azi. Acum pari un pic schimbată, în bine. Poarte ţi-ar prinde bine un masaj… cred că mă pricep, ce zici, îmi permiţi?
– Da, mi-ar prinde bine un masaj.
S-a aşezat pe marginea patului cu spatele uşor spre mine, pregătită să o iau în primire. M-am aşezat lângă ea. Mi-am pus mâinile pe umerii ei şi am strâns uşor. Un oftat s-a auzit din partea ei. Gemea uşor, îşi mişca capul încet în formă de cerc. Mâinile parcurgeau toată zona umerilor. O auzeam spunându-mi cât de bine se simte. Cu degetele opozabile insistam în zona gâtului… apăsam cu putere… ahh…
Mi-am făcut curaj şi am coborât cu o mână un pic mai jos. La insistenţele ei… da, acolo, e bine!… am început să fac acelaşi lucru cu ambele mâini, urcând şi coborând de-a lungul spatelui… apăsând nu foarte puternic, suficient cât să simtă fiecare împunsătură cu degetele. Nu aveam idee dacă se gâdila, dar voiam să o testez. În timpul mişcărilor, mi-am deplasat mâinile către lateral. Am prins-o cu mâinile de trupul ei firav, strângând destul de tare.
I-am atins cupa sutienului din greşeală cu degetele… o greşeală pe care o doream să se repete. Nu mai spunea nici un cuvânt, se auzeau doar uşoare gemete din partea ei, trupul tresărind de fiecare dată când mâinile urcau şi coborau prin lateral. Greşeala de mai devreme s-a mai întâmplat o dată, de data asta cred că a simţit atingerea sânilor.
Cum stătea în şezut pe pat, cu spatele către mine, mi-a prins mâinile şi le-a tras înspre ea, cuprinzând-o cu braţele de abdomen. Mâinile ei nu mi-au dat drumul, a continuat să mă ţină aşa. M-am lipit de spatele ei, ea s-a împins şi mai mult în mine. Linişte totală în încăpere. În acea linişte m-am aplecat către ea şi am sărutat-o scurt pe gât. Nu a spus nimic, dar nici nu a reacţionat în vreun fel. A urmat încă unul, şi încă unul…
Din sărut în sărut, am ajuns la lobul urechii, pe care l-am sărutat de câteva ori, apoi l-am prins între buze, sugându-l uşor. Uşoare suspine auzeam din partea ei. Îi plăcea şi sigur ar fi vrut să continui. Fără să-i spun nimic, i-am prin ambii umeri şi am întors-o uşor spre mine. Avea capul aplecat privind în jos. Cu degetele i-am ridicat bărbia, în timp ce îi căutam privirea. S-a uitat la mine cu o privire de fată adolescentină, apoi a încercat să mute privirea din nou în jos.
I-am ridicat din nou bărbia, cu capul către mine… nu am aşteptat să avem din nou contactul vizual, m-am repezit spre ea şi am sărutat-o pe buze, apoi m-am retras un pic, aşteptând reacţia ei. S-a uitat din nou la mine, preţ de câteva secunde, apoi… ca mai devreme, a vrut să lase privirea în jos, dar nu i-am permis. Ştiam de la Vlad că îi place să fie dominată, aşa că trebuia să mă comport ca atare, dar fără să o sperii.
A urmat din nou un sărut. De data asta mi-am lipit gura de ei. Olga a închis ochii, intrase în jocul meu, îşi relaxase buzele, le căuta pe ale mele… plescăiturile făceau fondul sonor din încăpere. Încă nu îşi făcuse curaj să mă cuprindă cu braţele şi să mă strângă puternic. Am luat iniţiativa, din nou. M-am aplecat peste ea, forţând-o să se lase cât mai mult pe spate, iar eu un pic deasupra ei.
Continuam să ne sărutăm în voie. Îşi ţinea mâinile în zona abdomenului, jucându-se cu degetele. Mi-am amintit de faptul că nu îi place să facă sex când este lumina aprinsă. Poate din acest motiv nu reuşea să se relaxeze mai mult, deşi mâinile mele nu stăteau locului o clipă, masându-i sânii pe rând.
M-am oprit, am privit-o în ochi, ea se uita la mine. Nici unul nu spunea nimic. Înainte să mă ridic i-am zis să aştepte un pic, urma să mă întorc rapid. M-am dus direct la întrerupător şi am stins lumina. Nu era întuneric total. Prin perdeaua uşor trasă intra lumina de afară. Când am revenit, nu a părut speriată. Îmi doream să o sărut din nou, dar nu trebuia să mă grăbesc. Ei nu-i plac lucrurile în grabă… mâna dreaptă aluneca pe trup, respira din ce în ce mai greu…
Dacă ţi-a plăcut ceea ce ai citit… nu beau cafea… dar cu o prăjitură mă poţi cumpăra… ador “savarina”.
https://revolut.me/florincerchez
Materialele publicate pe acest blog intră sub incidenţa dreptului de autor. Copierea totală sau parţială, distribuirea şi difuzarea neautorizată reprezintă o încălcare a dreptului de autor şi se pedepseşte conform legii. Pentru contact folosiţi adresa: domnuroz@yahoo.com
Sint excitat deja ooooh abia astept partea 3