Versatilitatea unei lavaliere

De fapt, intenţia lui era să o ducă pe ea acasă şi să îşi petreacă restul nopţii în patul ei învăţând-o câteva din deliciile vieţii de cuplu. De fapt, o mare parte a zilei îşi făcuse planuri stabilite exact ce să facă de data asta. Pentru că prima oară s-a grăbit, a doua oară vrea să-i procure şi ei plăcere. Se văzuse pe el dezbrăcând-o încet, sărutând-o centimetru cu centimetru până ar fi adus-o în starea în care să simtă şi ea plăcerea. …

De data asta nu trebuia să se piardă în ultima clipă şi să se cufunde pătimaş în ea. De data asta trebuia s-o ia încet şi să îi arate că plăcerea trupească este un lucru care poate fi împărtăşit în doi. Adevărul era ca o dorise atât de mult, încât în momentul în care se pierduse în trupul ei, aşa de fragil şi de primitor, nu îi mai rămăseseră prea multe resurse de care să se agaţe şi nu se mai stăpânise.

Simplă amintire a dorinţei care îl făcuse să se piardă în trupul ei primitor era de ajuns să-l umple de dorinţă. Adam umplu două pahare de coniac şi îi întinse ei unul. Îşi dădu jos haina, îşi desfăcuse lavaliera, panglica de mătase îi atârna în jurul gâtului. Ea lăsă paharul pe cea mai apropiată perna din satin. Se lăsa languros pe spate, cum credea că ar fi făcut o doamnă dintr-un harem.

– Cum arăt? Aş putea trece drept o curtezană?

El o măsură cu privirea, de la vârful pantofului verde smarald, la cascadă de bucle roşcate care-I pornea din creştetul capului.

– Posibil, spuse în cele din urmă.

– Nu pari convins. Se alungi pe pernă şi aruncă o privire seducătoare pe sub gene. E mai bine?

– Te apropii de original.

Eva se întinse pe o parte. Rochia i se ridică pe picior, scoţându-I la iveală ciorapii. El se uită la ea şi o întrebă

dacă nu flirtează cumva.

Se auzi un clinchet slab şi Eva văzu că Adam îşi pusese paharul pe birou. Îl privi venind spre ea, simţi furnicături în tot corpul. Percepu aura copleşitoare a masculinităţii sale. Se opri la marginea pernei mari, fără un cuvânt o luă în braţe. Cu gesturi lente, o împinse înapoi şi o întrebă privind-o în ochi şi mângâind conturul delicat al maxilarului cu degetul mare, dacă asta vrea.

Îşi aplecă fruntea şi îi sărută înflăcărat partea de sus a sânului, expusă de decolteul rochiei. Ea îşi încolăceşte braţele după gâtul lui. El îi coboară încet mâneca rochiei de pe umăr, îi eliberează sânul ca un măr, încercui sfârcul cu arătătorul. Eva tremura când îi simţi degetul trasând alt cerc în jurul sfârcului. Se foi agitată şi picioarele îi alunecară pe suprafaţa de satin. Adam îşi lipi gura de a ei, în acelaşi timp îi ţintui coapsele. Eva îşi desfăcu buzele îngăduind limbii lui Adam să-i exploreze gura.

Simţi aroma de coniac împletindu-se cu mirosul aspru, bărbătesc. Îl strânse cât putu în braţe şi încerca instinctiv să-şi arcuiască şoldurile sub trupul lui. Adam desfăcu atent corsajul rochiei şi împinse materialul spre talie. Ea avea ochii închişi, dar îi simţi privirea fierbinte aţintită pe sâni. O mistuia, îi înfierbântă sângele. Perna pe care stătea întinsă o făcea să se simtă ca pe un nor enorm. Se cufundă tot mai adânc în ea în timp ce Adam se lăsa cu toată greutatea peste corpul ei înnebunit de dorinţă.

– Ai o piele frumoasă, Eva! Moale şi delicată şi făcută să fie atinsă. Adam îi plasa câteva sărutări drăgăstoase pe gât şi pe sâni. Dinţii lui se închiseră blând peste sfârcul ei şi mâna îi alunecă sub corsaj. Ea îşi ţinu respiraţia şi se răsuci sub mâna lui tânjind deja după o atingere mai intimă. El îi trase peste cap rochia, apoi se aplecă şi-i desprinse cu dexteritate jartierele. Mâna îi mângâie tandru gambele în timp ce-i dădu jos ciorapii.

Eva îşi îngropă faţa învăpăiată în cămaşa lui albă, agăţându-se de el. Adam râse încet şi îi cuprinse fesele în mâini, strângând cu blândeţe, trece peste triunghiul de la împreunarea coapselor ei. Adam îşi dădu jos cămaşa şi lavaliera care îi atârna la gât, apoi mâinile îi trecură la cureaua pantalonilor. Într-o clipă rămase gol puşcă. Lumina flăcărilor străluci pe conturul masculin al umerilor şi coapselor lui, scoţându-i la iveală starea de excitaţie.

Ea îşi plimbă degetele în părul de pe piept, plăcându-i la nebunie textura aspră, precum şi sentimentul de putere emanat de muşchii lui fermi. Tot corpul ei începu să tânjească după eliberarea explozivă pe care o trăise demult sub acţiunea mâinilor lui. El îi prinse braţele întinse, fluturânde, deasupra capului şi îi ţintui încheieturile. Apoi se aplecă deasupra ei şi-o sărută pe ploape.

– Jur! De data asta nu mă faci să-mi pierd minţile. Îi desfăcu delicat coapsele, poziţionându-se între picioarele ei. Ea se încordă instinctiv şi se zbătu să-şi elibereze mâinile ca să-şi poată încolăci braţele în jurul lui, să-l ţină aproape.

– Îţi dau drumul la mâini acum, dar să nu te mişti.

– Nu fi absurd, te rog. Nu pot sta locului, spuse Eva gâfâind.

– Atunci te voi ajuta. Adam îşi apucă lavaliera de pe covor şi o trecu de piciorul patului din spatele ei, după care puse capetele panglicii în mâinile ei întinse.

– Trebuie să te ţii foarte bine, îi spuse el, în timp ce degetele ei apucară mătasea. Uluită, dar nerăbdătoare să continue, Eva prinse materialul.

– Acum ce?

– Acum trebuie să te ţii foarte bine de lavaliera mea ori de câte ori te copleşeşte nevoia de a te mişca. Nu-ţi face griji, nu vei trage patul, este greu, iar mătasea e trainică. Cu braţele întinse deasupra capului, se încruntă la Adam.

– Nu vreau să mă joc cu lavaliera ta!

– Fă ce ţi-am spus! Fii supusă!

– Dar… Ah! Eva gemu şi degetele ei se încordară ascultătoare în jurul panglicii când simţi limba lui Adam chiar în centru abdomenului său bombat.

– Nu uita, trage foarte tare de lavaliera când nu mai suporţi. Adam se coborî, cuprinzându-i şoldurile cu mâinile. O ţinu locului în timp ce săruta interiorul coapsei…

– Aşa-i mai bine. Nu te mişti deloc. Eşti la fel de încordată ca un arc. Mâna îi alunecă în jos pe trup, făcând-o să se înfioare. Gura lui era acum pe interiorul coapsei, până aproape de zona fierbinte.

– Adam!… ahhh!…

– Trage mai tare de lavaliera, îi porunci ei, în timp ce o sărută şi mai intim, de-a lungul labiilor. Mai tare, Eva! Vârtejul de senzaţii care ameninţa să o îngroape era ameţitor. Simţi că se scufundă într-o mare caldă. Abia de mai putea să respire acum, darămite să mai gândească. Ascultă orbeşte comenzile pe care i le murmură Adam. Apucă mătasea şi trase de ea cu toată puterea. Senzaţia de răsucire şi încordare din partea inferioară a trupului ei deveni tot mai intensă.

– Trage mai tare, Eva! Trebuie să-ţi foloseşti toată puterea acum. Adam îşi strecură degetul în pasajul ei umed şi supse cu delicateţe clitorisul extrem de sensibil.

– Aahhh… Eva era în toiul unei furtuni senzuale. Răspundea la poruncile blânde pe care i le murmură Adam, trăgând violent de panglica de mătase. Cu cât trăgea mai tare, cu atât simţea că avea să fie mistuita de flăcări în orice clipă.

– Doar puţin mai tare, Eva. Mai trage puţin. Eşti foarte umedă acum, foarte încordată. Foarte pregătită. Aproape am ajuns. Trage doar puţin mai tare de lavalieră. Da, aşa.

Eva îşi ţinu respiraţia când simţi penisul dur al lui Adam la intrarea în corpul ei. Agăţându-se cu toate puterile de panglică, se uită printre gene şi-l văzu înălţându-se peste ea.

– Nu-i da drumul, Eva… O pătrunse lent.

– Nu, of, Adam, nu pot rezista. Mătasea îi intră în carne.

– Nu? Începu să iasă din ea.

– Adam, nu mă părăsi. Se panică la gândul că avea să se retragă chiar când ea se afla în pragul acestei experienţe superbe.

– Nu intenţionez să te părăsesc. Adam o pătrunse din nou încet. Strânge de lavalieră, Eva! Doar puţin mai tare.

Acum era adânc în interiorul ei, umplând-o devenind parte din ea. Eva nu mai rezistă. Întreg corpul îi intră în convulsii şi se auzi sunetul distant al lavalierei rupându-se în două. Braţele ei erau libere acum şi le aruncă în jurul lui Adam, agăţându-se de el în timp ce fiorii extazului o străbătură din cap până-n picioare. Auzi strigătul răguşit, triumfător de satisfacţie al bărbatului şi, îl simţi împingându-se violent în ea. Se agăţa de el în timp ce valurile de pasiune îi cufundară pe amândoi în marea caldă.

Mult mai târziu, îl simţi pe Adam mişcându-se în braţele ei. Deschise leneş ochii, simţindu-se prea languroasă ca să se mişte.

– Se pare că trebuie să-mi cumpăr o nouă lavalieră, spuse el rostogolindu-se pe o parte. Rânji când ridică bucăţile sfâşiate care formaseră cândva un accesoriu elegant şi o gâdilă pe Eva pe nas. Nu-ţi cunoşti propria putere, Eva! Va trebui să te revanşezi, o tachină el.

Era aproape de mijitul zorilor, dar Adam nu putea dormi. Trupul cald al Evei era cuibărit lângă el şi-i putea simţi aroma amestecată cu mirosurile ce dovedeau că tocmai făcuseră dragoste. Dintre degetele pe care le ţinea pe pieptul lui se întrezărea o fâşie albă. Relaţia lor se apropia de ce trebuia să fie, Eva aflase că-i putea oferi o plăcere deosebită.

Fusese obligată să-i recunoască rolul dominant în cuplul lor. O luase încet şi obţinuse rezultatul dorit. Aşteptând-o răbdător să cedeze propriei curiozităţi şi pasiunii năvalnice, îşi demonstrase forţa. De acum înainte, el avea să conducă, iar Eva înţelesese în sfârşit.

Poveste scrisă de Doamna misterioasă

Dacă ţi-a plăcut ceea ce ai citit… nu beau cafea… dar cu o prăjitură mă poţi cumpăra… ador “savarina”. 😊 Click pe butonul de donaţie!

 

 

Materialele publicate pe acest blog intră sub incidenţa dreptului de autor. Copierea totală sau parţială, distribuirea şi difuzarea neautorizată reprezintă o încălcare a dreptului de autor şi se pedepseşte conform legii. Pentru contact folosiţi adresa: domnuroz@yahoo.com

Domnu' Roz

Autor: Domnu' Roz

Domnu' Roz +18 – Artă erotică, povestiri, fantezii…

Un comentariu la „Versatilitatea unei lavaliere”

Lasă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.