A fost una din acele zile în care nimic nu-ţi iese. În apărarea mea, o mare parte din vină a fost şi a vecinului de deasupra mea, care a decis să ţină petrecerea până târziu în noapte. De obicei mă pun la somn destul de devreme, dar cu petrecerea în toi, cred că am reuşit să adorm în jurul orelor 3. Cum era de aşteptat, a doua zi dimineaţă, abia m-am trezit. Eram un car de nervi. Nu ştiu ce aş fi făcut dacă îl aveam în faţa mea pe vecinul de deasupra. …
Nu reuşisem să mă trezesc la ora când a sunat alarma. De somn, buimacă, am zis că mai stau 5 minute şi apoi mă ridic din pat. Acele 5 minute s-au transformat în 50 de minute. Când am deschis ochii şi m-am uitat la telefon, să-mi vină rău şi alta nu. Eram deja în urmă cu toate pregătirile pe care le fac dimineaţa. Cafea, haine, aranjat părul, machiat… toate astea par să dureze o veşnicie. Uneori îi invidiez pe bărbaţi.
Se uită un pic în oglindă, dau de câteva ori cu pieptănul prin păr sau doar cu mâna, spălat pe dinţi, au timp să se uşureze la prima oră… şi gata, sunt ţiplă. În acea dimineaţă am hotărât să nu mai fac cafea. Aş fi pierdut mult timp. Ştiam că voi întârzia, dar nu voiam să fie şi mai dramatică toată treaba. Şi aşa şeful meu m-a luat în vizor în ultima vreme. Nimic nu-i convine cum lucrez. Doar ca să aibă motiv să mă ardă la salariu.
Nu mă trezisem complet. În mare fugă am trecut cu peria prin păr, cât de cât să-l aşez un pic. Să nu par Muma Pădurii. Spălat pe dinţi rapid. Pe faţă… am sărit peste… un pic de machiaj, aruncat pe grabă pe faţă, cât să par vie. Hainele mă aşteptau aşezate pe scaun. Era una din acele zile în care nu ştii cum să te îmbraci. Dacă eşti prea subţire îmbrăcată, îţi clănţăne dinţii ca la maşina de scris… dacă eşti mai gros, îţi este prea cald.
Pe grabă, am deschis fereastra de la dormitor, să simt aerul de afară, să-mi dau seama ce să iau pe mine. Soarele sta ascuns în acea dimineaţă. Ca să nu pierd timpul, am zis că este mai bine să iau un pardesiu pe mine. Cămaşa de office, cum cerea protocolul firmei, dresul, pantofii în picioare, pardesiul pe mine… geantă pe umăr, cheile în mâna stângă… şi fugă pe uşă.
De cum am deschis uşa, m-a lovit un aer rece de pe holul blocului… bbrrr… Înainte să încui uşa, m-am închis la pardesiu. Liftul a venit repede, mai repede ca niciodată. Măcar azi să ţină cu mine… mi-am zis eu. Fuga către mijlocul de transport. Tramvaiele astea noi sunt dotate cu aer condiţionat, dar şi cu căldură. Spre surpriza mea, în tramvaiul în care am urcat, îmi părea cald. Chiar mă simţeam bine.
Dacă îmi era cald, nu strica să mă deschei la pardesiu. Aşezată în zona burdufului, am început să mă deschid. La un moment dat m-am întors cu spatele către trecători, ca să mă ţin mai bine de bară. Uitându-mă în jos… mare surpriză!… Plecasem de acasă fără să mai îmbrac fusta pe mine. Aveam doar cămaşa, chiloţii şi dresul… şi nimic altceva. Nu credeam că voi în stare să plec de acasă pe jumătate dezbrăcată.
Cum să nu-mi dau seama că nu m-am îmbrăcat cu fusta? Atât de zăpăcită am fost în acea dimineaţă! Ce mă fac acum? Să mă întorc acasă, să nu mă întorc? Ce fac la birou? Nu puteam să mă dezbrac de pardesiu. Dacă mă întorceam acasă, întârziam şi mai mult, ceea ce ar fi fost un dezastru. Până la urmă am decis să continui să merg spre muncă, râzând în sinea mea de situaţia în care mă aflam. Cine se uita la mine… sigur zicea… Uită-te şi la asta, tânără şi bolnavă!…
Spre muncă mi-a venit ideea că ar fi mai bine să nu mă dezbrac când ajung. Să le spun că îmi este rece. Să inventez o scuză. De răcit… în perioada asta, este mai complicat. Nu mai avem răcelile de altădată! Şeful m-a văzut când am intrat, 10 minute peste ora la care ar fi trebuit să ajung.
– Neaţa, Olivia… uite cât este ceasul! La ora asta se vine?
– Şefu’, nu am întârziat mult, doar zece minute.
– Câte lucruri se puteau face în zece minute. Hai, treci la treabă!
M-am dus la biroul meu, m-am aşezat pe scaun, mi-am deschis laptopul şi să încerc să mă apuc de lucru. Să văd ce mail-uri au intrat, ce probleme au apărut. Câţiva m-au văzut că stăteam îmbrăcată. Chiar era bine, nu aveam motiv să mă plâng că îmi este frig. Se uitau un pic ciudat la mine, dar ei nu ştiau că am plecat de acasă ca „tuta”… fără fustă pe mine. Douăzeci de minute mai târziu şeful meu a trecut pe acolo.
– Ce stai aşa îmbrăcată? Lasă-ţi haina la cuier!
– Şefu’ îmi este un pic rece. Cred că am răcit un pic… doar un pic!
– Ce, te-ai îmbolnăvit şi ai venit la muncă? Vrei să-i îmbolnăveşti şi pe restul?
– Şefu’ putem vorbi între patru ochi?
– Bine, dar să nu stai prea aproape de mine!
– Da!
Am intrat în biroul lui, am închis uşa în urma mea, gata pregătită să-i spun ce anume s-a întâmplat. Când se apucă o femeie să povestească, păi, să te ţii! Aproape că am început din Cretacic. Şeful meu nu avea răbdare să mă asculte… ce vecini, ce petrecere!… Nu înţelegea ce legătură au astea.
– Stai! Spune-mi pe scurt!… Ce atâta ai de povestit?… Şi nu te apropia de mine!…
– Şefu’, am plecat de acasă fără fustă pe mine. Nu pot să mă dezbrac în birou. Nu sunt răcită, nu am nimic.
– Cum adică ai plecat fără fustă pe tine?
– Da. Pe sub pardesiu nu am nimic. Doar dresul şi lenjeria intimă.
– Tu glumeşti cu mine?
– Nu! Priviţi!
Ca să se convingă a trebuit să mă deschid la pardesiu până la ultimul nasture. Am tras larg de el ca să vadă ce am pe mine, apoi m-am îmbrăcat la loc.
– Nu eşti normală la cap, fetiţo! Du-te acasă, azi eşti liberă! Să ai grijă când vii mâine să nu-ţi uiţi capul!
Mi-am luat poşeta, mi-am luat la revedere de la colegi şi am plecat. Mergând spre tramvai, mă bufnise râsul de toate cele întâmplate. Iniţial nu am realizat că un şofer mă claxona tocmai pe mine. Nu am vrut să-i ofer atenţie. Nu era primul care avea falsa impresie că mă va agăţa. Fiind insistent, am aruncat o privire în acea direcţie. Cine să fie? Un fost amic. Mi-a făcut semn să vin că mă duce el cu maşina.
– Hei, ce faci? Vino să te pup!… zic eu.
– Nu te-am mai văzut de mult… îmi zise el.
– Chiar, cine mai ştie cât timp a trecut…
– Unde te duci? Dacă vrei te duc eu.
– Acasă. Dar tu unde mergi?
– Am fost la un client la prima oră. În drumul spre tine este clădirea unde lucrez.
La el în maşină cald al naibii. M-am deschis la câţiva nasturi de la partea de sus. Ivaşcu, cum îi vorbeam eu cu numele de familie, încerca să mă tragă de limbă. Unde mai lucrez, dacă am iubit, de ce mă duc acasă… Când am plecat de la birou, nu am reuşit să mă închid total la pardesiu. Ultimii doi-trei nasturi de jos erau descheiaţi. Ivaşcu vorbea cu mine, dar mai arunca o privire şi la picioarele mele. Marginea pardesiului căzuse un pic, cât să dezvelească frumuseţe de coapse.
– Ivaşcule, tu te uiţi la picioarele mele?
– Olivia… vrei să te mint? Ştii că eu te-am plăcut dintotdeauna. Dar tu m-ai ţinut doar ca amic. Ai zis că nu se cade să facem sex.
– Încă nu ţi-a trecut?
– Nu… încă te doresc, chiar foarte mult.
La un moment dat a trebuit să-i spun de toată isprava mea din acea dimineaţă. Vecini, petrecere, somn… mai deloc, zăpăceală la prima oră şi că am plecat fără fustă pe mine, întâmplarea cu şeful… şi plecat acasă.
– Nu te cred! Chiar nu ai fustă pe tine?
– Da. Crezi că te mint? Uite!
Mi-am desfăcut şi ceilalţi nasturi, am tras în lateral pardesiul. Nici lui nu i-a venit să creadă că am putut să plec aşa de acasă. Când mă pregăteam să mă acopăr cu pardesiul, a întins mâna dreaptă şi a aşezat-o pe genunchi, apoi un pic mai sus.
– Ivaşcule, ăla este piciorul meu, nu schimbătorul de viteze!
– Ştiu, draga mea! Îmi era dor să te ating, cum am făcut-o în acea seară, când m-ai refuzat. Am putea să o facem acum.
– Ce să facem acum?
– Olivia, te doresc mult! Vreau să te fut!… Sunt suficient de direct pentru tine?
Nu ştiu ce anume s-a întâmplat în acel moment. Modul cum a spus-o, ferm, cu o voce autoritară… mi-a plăcut. Dintr-o dată, chiar voiam să fac sex cu el. I-am ridicat mâna şi i-am aşezat-o între picioarele mele, direct. Să-l fi văzut ce ochi făcuse. Era leşinat! Ca să-l înnebunesc şi mai tare, am întins mâna direct la prohab. I-am strâns penisul… mmhhh…
– Dacă zici că faci faţă, unde vrei să mergem?
– La tine, merge?
– Nu la mine. Găseşte un loc mai incitant. Mă bazez pe tine!
S-a uitat în stânga, s-a uitat în dreapta. A mai mers aproape 10 minute, apoi s-a hotărât să mergem într-o parcare subterană.
– Aici lucrez eu, la clădirea asta mare din sticlă. Mergem în parcare, ştiu un loc mai ferit.
Şi avea dreptate. Unde oprise maşina, părea puţin mai întunecat, mai ascuns. Am deschis portiera şi m-am uitat după camerele de supraveghere. Nu păreau să fie în acea zonă. Ivaşcu a venit pe partea mea, pentru că era zona mai puţin expusă. De cum a ajuns în dreptul meu, m-a lipit cu spatele de maşină. Mâinile le-a băgat pe sub pardesiu, pipăindu-mă peste tot.
Eu cu mâna între picioarele lui. Penisul erect. Mă făcuse curioasă să văd ce ascunde la el în pantaloni. Reuşise să-mi scoată sânii afară, după ce mi-a deschis cămaşa şi a tras de sutien. A tras o vreme de ei. S-a aplecat şi a început să-i sugă ca un disperat. M-a muşcat uşor de câteva ori. Mă înfierbântasem destul de tare. Sfârcurile se întărise, umedă între picioare. Nu mai avea scăpare de mine!
În timp ce el îmi sugea sânii, l-am deschis la pantaloni. Am reuşit, cu chiu cu vai, să-i scot penisul erect din pantaloni. El nu m-a ajutat o clipă. Era prea disperat să-mi sugă sânii. Acum aveam penisul lui în mâna stângă… mmmm… nu era rău deloc!… Cum naiba de nu am acceptat să fac sex cu el acum ceva ani?! Aşa ceva nu se ratează!
S-a oprit din supt sânii. A vrut să mă sărute pe gură. L-am lăsat, cât să-mi atingă buzele. Mai mult să-l înnebunesc. Eu aveam altceva în plan. M-am lăsat încet în jos, sprijinindu-mă de maşină, direct la scula lui. Aşezată pe vine, îl ţineam cu mâna stângă şi îl frecam din ce în ce mai repede, uitându-mă în ochii lui. El, zăpăcit la culme, se uita spre mine cu gura uşor deschisă. Gemea tot mai tare, se încorda, ţinându-se de maşină.
Nu voiam să am surpriză să ejaculeze în mâna mea, fără să apucăm să facem ceva. Am băgat-o imediat în gură şi am început să i-o sug. Cu mâinile pe maşină, picioarele un pic depărtate, se împingea în mine. Penisul culisa printre buzele mele, gemând amândoi.
– Sper că nu termini acum!… îi zic eu.
– Nuu… nuu… aahhh… sunt ok. Mă simt copleşit de ceea ce se întâmplă. Dacă ai ştii de câte ori mi-am imaginat acest moment. Bine, nu într-o parcare. Nu contează locul… aahhh… îmi imaginam cum îmi faci sex oral cu buzele tale minunate… ddaaa…
– Şi altceva?… Doar asta?…
– Nuuu… sunt multe de spus. Mi-am imaginat că te fut peste tot, în toate găurile… Doar nu vrei să-ţi zic acum?!
– Nu, nu vreau să-mi zici… mmmhh… am văzut că te încordezi mai tare când vorbeai, că te excită.
– Da. Mă excită!
– Atunci, fute-mă şi spune-mi ce ţi-ai imaginat!
Rapid m-am ridicat în picioare, m-am întors cu spatele la el, trăgând în lateral pardesiul. Ivaşcu a pus mâna pe fesele mele, m-a tras ferm… mmmm… A vrut să mă dezbrace de dres, dar i-am zis că poate să-l rupă că nu mă deranjează.
– Rupe-l!… Nu sta la discuţie!
– Sigur?
– Daaa… Haide!
A rupt dresul. M-a incitat şi pe mine în acel moment. Mi se părea interesantă toată treaba. Când m-am uitat la spate, dresul meu era franjuri în zona feselor.
– Şi de chiloţi?
– Nuuu… De chiloţi nu! Au costat mult!
A tras chiloţii într-o parte. Două degete îmi masau labiile… aaahh… Unul dintre ele a intrat în mine. Îl mişca rapid în mine, făcându-mă să doresc mai repede scula lui în mine. Se lipise de mine. Îl simţeam cum îşi freacă penisul şi mă săruta pe gât şi pe umăr, în timp ce degetul lui sonda tot mai adânc în mine.
– Ivaşcule!
– Daaa… zise el.
– Lasă-te în jos!
– În jos?
– Daaa… Haide!
Nu a înţeles de ce, dar eu ştiam foarte bine ce voiam. Când l-am văzut lăsat în jos, mi-am împins fundul spre el. Cu o mână l-am tras de cap şi l-am băgat cu faţa între fesele mele. Îmi era dor să fiu linsă, să simt o limbă caldă ce cutreieră în mine… ddaaa… Ivaşcule… Bag-o adânc!…
S-a conformat. Orice l-aş fi pus să facă, sigur ar fi executat. Simţeam că nu mai rezist. După câteva minute i-am zis să se ridice. Nu înţelegea de ce. A crezut că nu a făcut ceva bine. M-am împins cu fundul spre el, el a venit spre mine… mmhhh… şi-a împins penisul, făcându-mă să exult de plăcere. Mă ţinea de sâni, în timp ce se împingea în mine tot mai rapid.
Mişcările tot mai alerte, se lovea puternic de fesele mele. Auzeam zgomote de maşini care foloseau parcarea. Mă incita toată situaţia. Mă incita faptul că exista riscul să ne prindă cineva. A contat şi faptul că trecuse câteva luni de când nu mai făcusem sex. Îmi venea să urlu de plăcere. Fără să-mi dau seama, m-am exprimat cam gălăgios la un moment dat, făcându-l pe Ivaşcu să mă atenţioneze.
La puţin timp, mi-am pus mâna la gură… mmhhhh… orgasmul a fost puternic, noroc că aveam ca sprijin maşina lui Ivaşcu. Îmi aţâţase toate dorinţele, voiam sex, mult sex. Speram să-l ţină mult şi să nu ejaculeze repede. Planurile noastre de a face sex în parcare au fost foarte aproape să fie spulberate. Un tip parcase maşina nu foarte departe de noi. Iniţial am crezut că ne-a văzut.
Ivaşcu a continuat să se mişte, futându-mă energic. Când şoferul se îndepărta de noi, şi-a scos penisul afară din mine, stropind spre lateral cu sperma lui.
– Hai, să mergem!… Mi-a zis el în timp ce îşi băga penisul în pantaloni… Te duc acasă!…
Pe drum m-am gândit că poate că nu ar fi rău să-mi mai dau o întâlnire cu el. Eram restanţieră la capitolul sex, iar el tocmai mi-a deschis apetitul. …
Dacă ţi-a plăcut ceea ce ai citit… nu beau cafea… dar cu o prăjitură mă poţi cumpăra… ador “savarina”.
https://revolut.me/florincerchez
Materialele publicate pe acest blog intră sub incidenţa dreptului de autor. Copierea totală sau parţială, distribuirea şi difuzarea neautorizată reprezintă o încălcare a dreptului de autor şi se pedepseşte conform legii. Pentru contact folosiţi adresa: domnuroz@yahoo.com
hmmm… interesanta poveste… si da sexul in unele locuri este cel mai bun decat acasa in pat ????