Barmanița mea preferată (2)

… Cada era suficient de mare, încăpurăm amândoi fără probleme. Deşi sub apă, atingerile cu pielea ei albă, întinsă şi elastică erau înnebunitoare. Cât am făcut baie am fost foarte cuminţi, mulţumindu-ne să ne săpunim cu simţ de răspundere unul pe altul – prilej să-i simt în palme consistenţă de caisă coaptă a întregului trup. Şi totuşi sânii aceia grozavi pluteau atât de excitant în apă… Aşa că la un moment dat m-am ridicat şi m-am apropiat cu intenţia clară (pentru mine) de a poposi între ei, numai că ea interpreta greşit mişcarea, repezindu-se s-o ia iarăşi în gură…

– Nu, nu acum. Şi am ieşit din cadă, am luat un prosop şi am început să mă şterg. Apoi m-am aşezat pe marginea căzii, aşteptând-o. Când a ieşit am rugat-o să mă lase să o ajut să se şteargă, astfel că i-am putut simţi din nou aproape fiecare centimetru al pielii albe, sub care carnea fragedă tresărea de dorinţă. A luat apoi un uscător şi începu să îşi fluture părul în aerul lui fierbinte. Da, dacă aş fi avut la mine atunci o cameră foto sau video, acel moment aş fi vrut să-l imortalizez. Ea abia ieşită din cadă, cu pielea albă, încă umedă, cu părul acela lung şi ondulat, mişcându-şi capul, gâtul şi torsul ca să-şi recapete bogăţia pletelor.

Femeia îşi schimbă greutatea de pe un picior pe altul, se apleca într-o parte într-alta, dar nu numai coama ondulată şi răsfirată descria volute (volută – ornament în formă de spirală) moi, ci, înnebunitor, se balansau acei doi sâni mari, a căror greutate îi făcea să pară cam lăsaţi, numai că sfârcurile înconjurate de areole rozalii împungeau obraznic la orizontală, puţin oblic, în părţi, înconjuraţi de-o piele fină, străbătută de vinişoare albaştrii, care înveleau cele două jumătăţi de fruct zemos şi copt.

Mi s-a părut înnebunitor de frumoasă atunci, efectiv, câteva zeci de secunde am trăit cu impresia că o statuie prinsese viaţă şi îşi bătea joc de mine, iar la un moment dat, deşi poate nu-mi zărea gura căscată şi ochii cât cepele, ea m-a simţit:

– OK… spuse Mariana, şi se întoarse spre mine, adoptând o atitudine chiar aproape statuară, sugându-şi burta, trăgând aer în piept ca să îşi umfle parcă şi mai mult comorile acelea de sâni şi cu mâna stângă poposind moale în vecinătatea şoldului. Păr, ochi, sâni, picioare… şi între… le trecu ea în revistă cu un gest teatral al indexului mâinii drepte. Şi veni din nou lângă mine, se aşeză pe marginea căzii, îşi lăsă o mână pe coapsa mea, iar cu cealaltă indica:

– Dar gura? Nu am gura frumoasă?

– Ba da. E frumoasă ca orice… gura, uite, i-am spus cuprinzându-i obrazul şi trecându-mi uşor degetul mare peste buzele ei… Nu e strâmbă, n-ai cicatrici sau ştiu eu…? E în ton cu tot ansamblul.

– Da, ai idee ce ştie să facă?

Intrasem de-acum în joc, simţeam unde bate.

– Păi, cred că face ce face toate gurile din lume: bea, mănâncă, vorbeşte, zâmbeşte sau râde, sărută… Sărută bine, i-am dat eu un cot, prieteneşte.

– Dar mai ştie ceva, pe deasupra!… se lauda cu un aer copilăresc.

– Ştie să fluiere?

Ne-a bufnit pe amândoi râsul.

– Ştie să şi fluiere, spuse Mariana, ştie să şi scuipe, dar ştie să şi… Ridică ochii spre mine dar eu am ridicat din umeri.

– Ştie să şi sugă! Gotcha!

– Bravo ei!

– Şi-acuma ar vrea… spuse ea şi îşi strecură chipul sub al meu. Părul îi alunecase în jos, mângâindu-mă acum pe coapse.

– Ce ar vrea guriţa ta?

– Ar vrea s-o sugă pe dumneaei, arăta ea cu degetul.

– De ce?

– Aşa! Fiindcă-i place.

Când primisem primul blowjob adevărat şi complet, aveam puţin peste şaisprezece ani, iar Anamaria aproape şaptesprezece. Dar, de atunci, de când blonda mă făcuse praştie cu un preambul plin de explicaţii copilăreşti savante, trebuie să recunosc că nu mai primisem vreodată o cerere atât de adorabilă.

– Fie!… am zâmbit eu… Treacă de la mine!
Mariana se apropie de dulăpiorul de deasupra, lua un şnur elastic şi îşi lega părul la spate.

– Mă enervează, spuse ea.

Chiar şi aşa, legat, părul îi stătea tot umflat. Am mângâiat-o uşor pe creştet când s-a apropiat iarăşi în genunchi. Nu ştiu, poate că la început m-a inhibat scuipatul pe care îl trânti expert imediat după decalotare. După care îmi lua tot glandul în gură şi cu mâna dreaptă începu să mă frece, deşi era evident că nu mai era nevoie de asta, aveam o erecţie frumoasă şi continua de ceva vreme. La un moment dat se opri şi mă inspecta puţin şi cu limba, cam dezlânat şi evident fără răbdare – mai târziu am înţeles şi de ce – apoi a început să facă mişcări concomitente din cap şi din mână cu care prinsese rădăcină.

Ritmic. Cu încăpăţânare. Iar şi iar. Şi în curând m-am trezit împingând şi eu în acelaşi tempo… Da, da, da, spun bine, m-am trezit. Îmi amintesc perfect. Stăteam bine mersi pe marginea căzii, cu picioarele depărtate şi mai că-mi venea să-i pun o mână pe ceafă ca să o ajut. Da. Fiindcă, pentru câteva sute de lei, într-un parc, cu o sticlă de vodcă alături, în urmă cu doi sau poate trei ani… Da, şi gagica de-atunci avea părul, lung şi castaniu, strâns la spate, iar Marianei i se părea că-i lipseşte doar ţigara din mâna stângă, pe care prefera să mi-o ţină pe fesa, ca să-mi controleze balansul…

Primul impuls a fost s-o apuc de coada aia de la spate, dar m-am mulţumit să-i pun mâna pe frunte şi s-o îndepărtez uşor. Nici nu s-a obosit să ridice ochii, a bolborosit numai:

– Dă-ţi drumul, că înghit!

Am insistat. Atunci a ridicat faţa şi a strâns pleoapele:

– Da, da, da… zise Mariana cu ochii închişi şi cu capul dat pe spate… stropeşte-mă! De unde ştii că-mi place? Stropeşte-mă!
Continua, în orb, să mă frece. Lipsa mea de cooperare a făcut-o totuşi ca în curând să se oprească şi să deschidă ochii. M-am lăsat pe vine lângă ea, ca să fiu sigur că mă vede, în vreme ce mâna ei îşi părăsi obiectul preocupării insistente şi se sprijini pe marginea căzii.

– Da, ce e, îngeraş?!
Îmi stătea pe limba să-i spun că nu le are deloc cu blowjob-ul, că în termeni fruşti s-ar fi spus că mai degrabă se futea în gură. Şi totuşi… aveam lângă mine o minune, o femeie cam mare, ce-i drept, dar frumoasă, bine legată, cu piele albă şi catifelată, cu sânii aceia că două rodii mari… Nu aş fi fost în stare să o rănesc cu nimic, dar un neştiut declic a activat o altă porţiune din creier.

– Mariana, i-am spus eu luându-i obrazul în palmă şi sărutând-o uşor… nu ar fi păcat să terminăm acum?!

Tresări la atingerea buzelor mele, clipi repetat, nedumerită, apoi…

– Corect. Hai dincolo, s-o facem ca lumea, ca oamenii… îmi dădu ea un cot şi mă lua de mână.
Nu ştiu dacă m-am gândit la ceva anume în vreme ce mă îndreptam cu femeia aceea mare şi frumoasă spre dormitor. Şi totuşi simţeam că e ceva în neregulă. Ce anume? Ceva ce mi se mai întâmplase doar o singură dată. Dar… cu Mariana era pe cale să se întâmple a doua oară. Un lucru ce avea să mi se repete apoi de fiecare dată când mi-am pus-o prima oară cu cele care i-au urmat.

Mint…! S-a repetat, ce-i drept, cu Mariana şi cu Dana, dar cu Crina nu mi s-a întâmplat, fiindcă… fiindcă mi-a băgat din prima blowjob-ul ăla care m-a demolat, care m-a făcut să ţip? Nu, recunosc că şi celelalte stăteau binişor la capitolul ăsta – spre deosebire de barmaniţă. Nu, nu-mi explic de ce. Şi, mai cu seamă, nu-i momentul, staţi liniştiţi, şi mie îmi vine acum să-mi dau pumni în… gura, doar aici vorbeam de Mariana lungana, mioapă, care o căutase prin baie, o găsise, dar degeaba, şi-acum mă conducea spre dormitor ca să… O secundă va mai reţin atenţia: explicaţia e una singură – Crina e scorpion, ca şi mine… Iar noi avem un mod aparte, inconfundabil, de a gestiona tot ceea ce ţine de dragoste…

Da, în bucătărie, pe Mariana o adusesem de trei ori la orgasm şi asta mă încărcase enorm cu excitaţie – doar Adela, cu vreo zece ani înainte, mai primise un tratament asemănător. Scena din baie, începută comic şi sfârşită cam penibil, adusese şi ea un spor de excitaţie, orice s-ar spune. Aşa că nu era nefiresc să ajung în patul mare, dar destul de jos, cu o erecţie pe cinste. Cred că amândoi am realizat că nu ne va fi uşor să găsim o poziţie comodă pentru amândoi. Mai exact, pe mine brusc m-a lăsat inspiraţia, încât m-am culcat pur şi simplu pe spate, aşteptând ca ea să se decidă.

S-a apropiat în genunchi printre picioarele mele, depărtându-le. Şi de la primul gest s-a dovedit inspirată, a luat-o întâi în mână, a strâns puţin, păru destul de mulţumită, dar s-a aplecat totuşi şi a luat-o în gura blând, repetat şi adânc, ca să o umecteze cât mai mult. Concomitent am simţit atingerea catifelată a sânilor ei măturând şi strivindu-se moale pe coapsele mele, o dată, încă o dată şi iar, declanşând o serie de zvâcnete de nerăbdare şi aducându-mi erecţia până la consistenţa lemnoasă. Şi tocmai când mă rugam că „tratamentul” ăsta să dureze cât mai mult, fiindcă simţeam momentul eliberării ce se apropie, Mariana s-a ridicat, s-a întors cu spatele la mine şi m-a încălecat, coborând iar în genunchi, dar cu coapsele desfăcute, în vreme ce cu mâna dreaptă şi-a potrivit-o unde trebuie.

Dacă tot am făcut comparaţii mai înainte, cred că pot să adaug şi remarca aceasta. A urmat cea mai îndelungată şi cea mai iscusită primă penetrare din viaţa mea. Desigur, având în vedere diferenţa de „categorie”, Mariana se purta cu grijă, dar nu era numai asta. Am trăit o clipă cu impresia că am de-a face cu o virgină. În jurnalul ei scria ceva de lipsa orgasmului vaginal, dar chiar aşa… să fie fată mare?! Degetele mele nu întâlniseră niciun obstacol.

Oricum, vaginul, deşi umezit, părea neaşteptat de strâmt, poate că era vorba şi de o încordare suplimentară a muşchilor lui, cert e că ea s-a lăsat în jos neînchipuit de încet, cu mişcări uşor circulare din bazin, s-a oprit, apoi a venit şi mai jos, iar a mişcat din şolduri… în cele din urmă a realizat că e suficient, asta pricepusem şi eu, îi simţeam deja consistenta cărnoasă a colului. Ştiu că a oftat, luându-mi mâna dreaptă şi aducandu-mi-o, peste şold, la clitoris, aşa că a trebuit să mă ridic puţin şi mi-am îndesat o pernă mai mare în spate.

Apoi, sprijinită în genunchi şi pe vârful degetelor de la picioare, în vreme ce eu mă ocupam de acea păsărică rebelă care se dovedise atât de ascultătoare şi de sensibilă la alint în bucătărie, a început, cu mişcări aproape numai din bazin şi din coloană (spatele când i se cocoşa, când i se arcuia ca la gimnaste), să se lase pătrunsă din ce în ce mai ritmic. Eu încercam să mă mişc în contrapartidă, în timp ce-i masam continuu clitorisul, iar cu stânga îmi amintesc că o ţineam de călcâi.

Şi, încetul cu încetul, ne-am sincronizat, mişcările unuia veneau să le completeze pe ale celuilalt. Numai că, Mariana începu să geamă prea devreme, mi s-a părut mie, iar balansul devenise prea iute. Aşa că mi-am părăsit „prietenul” şi am cuprins-o cu ambele mâini de şolduri, ştiu că s-a întors nedumerită spre mine şi sânul drept i-a pendulat elastic sub braţ, dar în aceeaşi clipă eu am pătruns-o cât am putut de adânc, împingându-mi înainte bazinul şi trăgând-o puternic de şolduri în jos.

Am ţipat la unison – oricât este Mariana de mare, avea un vagin încă strâmt şi de dimensiuni cât se poate de obişnuite: mi-a mărturisit mai târziu că s-a simţit pătrunsă până în stomac, atât de tare o împinsesem în interior. Reflex, ea încordase muşchii, iar eu simţisem că-mi va sugruma de tot mândreţea. În mod obişnuit, cuvintele, dacă îmi vin în cap în timp ce am gura liberă într-o partidă de sex, le substitui prin mişcări grăitoare. Dar de data aceasta am intervenit totuşi:

– Mai uşor, Mariana lasă-mă pe mine.

– OK, OK, a răspuns ea întretăiat.

Am reluat mişcările de data aceasta mai liniştiţi, mocăneşte, aş spune. Deja aflasem limita. La început nu găsea loc mâinilor, dar până la urma dreapta şi-a dus-o la clitoris şi stângă a lăsat-o pe coapsă. Se şi ajuta puţin cu ea, palma fiindu-i un sprijin suplimentar. Curând ne-am sincronizat iarăşi, numai că acum mişcările ne erau mai ample, mai precise (mâinile mele pe şoldurile acelea generoase nu întâlneau nicio împotrivire) şi înteţindu-se mai lent.

Eu rămăsesem cu ochii deschişi (lumina rămăsese aprinsă, din motive pe atunci necunoscute pentru mine), nu mă mai săturam de privelişte: corpul acela cu pielea ca laptele, cu spatele plesnit ritmic de coadă de păr ondulat şi umflat, şanţul dintre muşchii lombei care se mlădia ca un arc, fesele acelea albe, zdravene şi rotunde urcând şi coborând până în vecinătatea mea, respiraţia zgomotoasă, suspinele ei prelungi, care îmi confirmau că şi ea se simte inundată treptat de plăcere.

Dar mai cu seamă bruscă revelaţie că, iată, după aproape zece ani de degringoladă solitară, eram deopotrivă dorit fără putinţă de tăgadă, din nou, de o femeie la care nici nu visasem, mi-a retrezit mândria de bărbat şi mi-a adus un spor la erecţie, parcă – deşi e greu de acceptat că ar mai fi putut exista şi altceva, dincolo de senzaţia că am între picioare ceva ca bată dureroasă; da, nu mă mai săturam s-o privesc, din spate, cum venea să se lase pătrunsă, iată că aveam efectiv ţintuită în pulă o namilă de fată.

O pătrundeam tot mai adânc, iar şi iar… În câteva minute Mariana dădu semne că se apropie de orgasm, înteţind respiraţia, pornise să chiţăie şi să geamă frenetic, iar mie începuse uşor să mi se urce ceva la cap, un fel de ameţeală cunoscută, dar ciudată. Ştiu că am închis ochii, aşteptând momentul eliberator, dar ceea ce urma e greu de descris: capul parcă mi-a explodat în mii de ţăndări, mi s-a făcut alb în spatele pleoapelor închise şi am intrat într-o apnee prelungită.

Când mi-am revenit, parcă coborâm totuşi ca un fulg de undeva de sus, era o senzaţie şi dulce şi bizară, numai că o durere surdă în testicule mă lămuri curând că iarăşi ratasem lansarea, avusesem un orgasm dintr-acela lipsit de ejaculare şi durea. Lângă mine, în stânga, Mariana era întinsă cât era de lungă şi, apăsându-se cu mâna dreaptă pe piept, bâiguia:
– În sfârşit! Slavă Domnului! Te iubesc, omule! Eşti minunat, spuse ea şi mă trase lângă ea, cuprinzându-mă strâns în braţe.

… citeste prima parte …

Poveste scrisa de Alex1991

Dacă ţi-a plăcut ceea ce ai citit… nu beau cafea… dar cu o prăjitură mă poţi cumpăra… ador “savarina”. 😊 Click pe butonul de donaţie!

 

 

Materialele publicate pe acest blog intră sub incidenţa dreptului de autor. Copierea totală sau parţială, distribuirea şi difuzarea neautorizată reprezintă o încălcare a dreptului de autor şi se pedepseşte conform legii. Pentru contact folosiţi adresa: domnuroz@yahoo.com

Domnu' Roz

Autor: Domnu' Roz

Domnu' Roz +18 – Artă erotică, povestiri, fantezii…

Un comentariu la „Barmanița mea preferată (2)”

Lasă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.